Structura destinată să controleze radiațiile provenite de la fosta centrală nucleară Cernobîl a suferit avarii semnificative și și-a pierdut funcțiile esențiale de securitate după un atac cu drone rusești, avertizează Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organism nuclear al ONU. Este vorba despre „noua închidere sigură” – o cupolă de oțel de mari dimensiuni ridicată în 2019 peste vechiul sarcofag de beton, construit în grabă după dezastrul din 1986.
Ce reprezintă, de fapt, sarcofagul de la Cernobîl și cum a fost afectat
După explozia reactorului 4 de la Cernobîl, în aprilie 1986, autoritățile sovietice au construit rapid un „sarcofag” de beton peste ruinele reactorului pentru a limita eliberarea radiațiilor. În timp, această structură s-a deteriorat, iar comunitatea internațională a susținut un proiect de înlocuire: uriașa cupolă de oțel numită „noua închidere sigură”, un proiect european în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de euro, finalizat în 2019.
Noua cupolă are ca scop acoperirea reactorului avariat și a vechiului sarcofag, blocarea infiltrațiilor de apă, limitarea răspândirii prafului radioactiv și facilitarea, în condiții mai securizate, a lucrărilor de dezafectare pe termen lung în interior. Practic, reprezintă principala barieră între resturile nucleare și mediul înconjurător.
Potrivit celui mai recent raport al AIEA, această structură „a pierdut funcțiile principale de siguranță, inclusiv capacitatea de confinare”, după ce, în februarie, a fost lovită de drone rusești, iar acoperișul exterior din tablă a fost incendiat. În alte cuvinte, învelișul exterior a fost puternic compromis.
Totuși, specialiștii ONU evidențiază faptul că nu s-au înregistrat „daune permanente” la elementele de rezistență sau la sistemele de monitorizare, ceea ce înseamnă că structura de suport este momentan funcțională, iar măsurătorile de radiații continuă.
Acoperișul deteriorat al sarcofagului de la Cernobîl evidențiază pericolul nuclear.
Reparații de urgență și riscuri pe termen lung
Deocamdată, s-au efectuat doar „reparații temporare limitate” la nivelul acoperișului, pentru a reduce infiltrațiile și degradarea rapidă, a menționat directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi. El subliniază că este vitală o „restaurare completă și la timp” a cupolei, pentru a evita deteriorări suplimentare și a asigura siguranța nucleară pe termen lung.
Riscul principal nu reprezintă o nouă explozie nucleară, ci posibilitatea ca, în cazul deteriorării structurii, praful radioactiv și particulele contaminate să ajungă în mediul înconjurător, mai ales în condiții meteorologice extreme sau în cazul unor lovituri suplimentare.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care a coordonat și finanțarea inițială a noii cupole, este programată să aloce fonduri adiționale pentru reparații în anul următor. Până atunci, Cernobîl rămâne un simbol al pericolului nuclear, dar și al vulnerabilității acestor structuri în contextul unui război modern în care dronele devin arme de rutină.