Starul reality show-urilor, Kim Kardashian, se află din nou în centrul atenției publice, după ce într-un episod recent al seriei „The Kardashians”, medicul său i-a semnalat că are „găuri” în creier asociate cu „activitate cerebrală redusă”, aparent cauzate de stres cronic.
Declarațiile au fost făcute la scurt timp după ce Kardashian a admis că a picat din nou la examenul de Barou, sugerând chiar că unele instrumente digitale, inclusiv ChatGPT, i-ar afecta rezultatele.
Totuși, specialiștii avertizează că problema esențială nu ține de diagnostic, ci de tehnologia controversată utilizată pentru aceste concluzii, relatează Futurism.
Potrivit experților, imaginile prezentate în episod nu provin din investigații medicale standard precum tomografia prin rezonanță magnetică (RMN), ci dintr-o metodă numită SPECT, o tehnică criticată pentru lipsa de validation științifică în afara unor cazuri clinice bine definite.
Tehnologia SPECT și controversele experților
Într-o analiză publicată de The Conversation, Sarah Hellewell, cercetătoare în neuroștiințe la Universitatea Curtin, explică faptul că SPECT (tomografia cu emisie de fotoni unici) presupune injectarea unor substanțe radioactive în sânge pentru a monitoriza fluxul sanguin în diferite zone ale creierului.
Metoda poate avea utilitate reală în diagnosticarea unor afecțiuni cardiace, osoase sau neurologice, însă utilizarea sa în evaluarea sănătății mintale sau a funcției cognitive nu este susținută de probe solide.
Mai mult, Hellewell subliniază că „găurile” afișate în imagini nu reprezintă spații libere în creier, ci zone unde fluxul sanguin este diminuat.
Astfel de modificări pot avea multiple cauze, de la variații naturale și până la diferențe determinate de ritmul circadian sau nivelul de activitate al individului, fără a indica neapărat o afecțiune. Nu există probe care să lege aceste variații de stres cronic, așa cum afirmă medicul lui Kardashian.
Pericolele utilizării unei tehnologii promovate ca soluție universală
În episodul difuzat, scanările sunt folosite pentru a susține un diagnostic dramatic, însă specialiștii avertizează că acestea pot duce la tratamente inadecvate sau inutile.
Comunitatea științifică a observat în ultimii ani o creștere în promovarea testelor SPECT pentru afecțiuni precum Alzheimer, ADHD sau tulburări alimentare, utilizări pentru care, conform Hellewell, nu există dovezi concludente.
Un alt aspect deosebit de problematic este costul ridicat: astfel de investigații pot depăși suma de 3.000 de dolari, fără acoperire de către asigurări, fiind considerate neesențiale din punct de vedere medical.
Prin urmare, afirmațiile spectaculoase și nevalidate despre „activitatea redusă” a creierului pot transforma persoane vulnerabile, inclusiv cele din lumea celebrităților precum Kim Kardashian, în beneficiari ai unor servicii scumpe și potențial înșelătoare.
În contextul în care Kardashian s-a confruntat recent cu un diagnostic grav de anevrism cerebral, prezentarea unor scanări controversate drept dovezi ale apariției unor probleme noi generează confuzie și perpetuează percepții greșite despre modul funcționării creierului uman.
În concluzie, cazul Kardashian evidențiază un fenomen îngrijorător: răspândirea unor tehnologii medicale insuficient validate, utilizate ca instrumente de marketing.
Specialiștii reamintesc că, deși imagistica medicală joacă un rol esențial în stabilirea unui diagnostic, nu există justificare pentru ca persoanele sănătoase să se supună unor investigații precum SPECT în afara unui context clinic precis definit.