Sărbătoarea Nașterii Domnului începe pe 25 decembrie și continuă cu zilele 26 și 27 decembrie. De obicei, aceste zile sunt dedicate reuniunilor familiale în jurul mesei, unde gospodinele pregătesc delicioase rețete, precum plăcinte, sarmale, piftie și alte bunătăți, iar copiii se pregătesc pentru colindat, aducând recompense de la casele oamenilor.
Obiceiuri românești de Crăciun
Tradiția mesei din Ajun și a Postului de Crăciun
Ziua de 24 decembrie este cunoscută și ca Ajunul Crăciunului. Pe 25 decembrie se încheie Postul Crăciunului, care durează șase săptămâni, iar oamenii se pot bucura de preparate tradiționale precum cozonaci, salată boeuf sau cârnați casnici. În seara de Ajun se împodobește brad și copiii recită poezii de Crăciun, ascultându-se colinde frumoase.
În ajunul Crăciunului, fiecare credincios se abține de la mâncare, conform tradiției, până la ora 15:00. În anumite zone, ajunarea durează până la răsăritul stelei de seară, amintire a stelei care a vestit magilor Nașterea Domnului.
După-amiază, spre seară, se consumă grâu fiert cu fructe și miere, păstrându-se amintirea postului Prorocului Daniel și a celor trei tineri din Babilon. Această zi de post aspru amintește și de postul ținut odinioară de catehumeni, care primeau atunci botezul și împărtășirea pentru prima dată.
În seara de Ajun, se prepară o mâncare dulce, numită „Scutecele lui Iisus”, din lipii subțiri frământate din făină, apă și sare, înmuiate în sirop dulce și presărate cu nuci măcinate.
Când se merge la colindat
În ajunul sărbătorii, un obicei important este colindatul. Copiii se adună în grupuri și merg din casă în casă, cântând colinde și primind recompense diverse.
Colinde de Crăciun
Când se merge cu „Bună dimineața la Moș Ajun”
În noaptea de 23 spre 24 decembrie, din unele zone ale țării, copiii merg din casă în casă cu colinde, urându-le „Bună dimineața la Moș Ajun”. Colindele sunt răsplătite cu bunătăți și bani.
Tradiții și superstiții românești de Crăciun – Se colindă cu Steaua
Copiii se deghizează în magi și cântă „Steaua sus răsare” din casă în casă în zilele Crăciunului.
Tradiții și superstiții românești de Crăciun – Se merge cu Capra
Oamenii își pun măști și merg la colindat de Crăciun până la Anul Nou, înfățișându-se drept capre.
Dansul Ursului – colind tradițional de Crăciun
În zona Moldovei, se practică „Dansul Ursului”, unde un bărbat poartă blană de urs, împodobită cu ciucuri roșii, însoțit de un grup muzical. Colindatul are semnificația purificării și a fertilizării pământului.
Mersul cu Plugușorul și cu Sorcova
În prima zi a anului, colindătorii merg cu „Plugușorul” și „Sorcova”, urându-le prosperitate și belșug gospodăriilor.
Tradiții și obiceiuri românești de Crăciun
În unele zone, se taie porc în ziua de Ignat (20 decembrie). În dimineața zilei de Crăciun, oamenii se spală pe față cu apă curgătoare, aruncând o monedă de argint, pentru curățenie și sănătate. Se ung pragurile caselor și ale grajdurilor cu usturoi pentru a alunga duhurile rele.
În noaptea de Crăciun, se lasă o lumânare aprinsă la icoană. Fetele nemăritate pun săpun și pieptăn sub pernă, pentru a-și visa ursitul. În ziua de Crăciun, nu se face curățenie și nu se aruncă gunoiul pentru a nu-și alunga norocul.
Se mențin tradiția necerturilor în Ajunul Crăciunului, pentru a evita certurile pe parcursul anului. A doua zi de Crăciun este Soborul Maicii Domnului, iar pe 27 decembrie este Sfântul Ștefan.