Reforma Bolojan urmărește, de la 1 ianuarie 2026, impunerea unui impozit asupra construcțiilor agricole pentru fermieri și producători, acoperind sere, silozuri, răsadnițe, pătule și solare. Noua fiscalitate a fost introdusă foarte subtil în legislativ. La data de 10 decembrie, Curtea Constituțională a autorizat acest impozit, contestat de fermieri, care au apelat în ultimul moment la conducerea administrației. Specialiștii economici avertizează că, deși în teorie măsura poate fi justificată, va avea efecte negative nu doar pentru agricultori, ci și pentru consumatorii obișnuiți. Impactul se va reflecta în creșterea prețurilor, deja afectate de măsuri precum majorarea TVA, iar România va deveni tot mai dependentă de importuri. În plus, această măsură descurajează exporturile de legume și fructe. România, deși are un potențial agricol semnificativ, importă aproximativ 60% din legumele consumate, iar această proporție va crește odată cu aplicarea noului impozit.
Pe lângă o creștere anticipată a costurilor pentru îngrășăminte, combustibili și energie electrică în anul 2026, fermierii sunt îngrijorați de noile taxe și impozite incluse în Pachetul Bolojan. Baza de calcul pentru impozitarea terenurilor agricole extravilane a fost modificată, ceea ce va determina creșterea impozitelor cu circa 135%. Agricultorii consideră anormal să plătească impozit pe toate veniturile obținute din activitatea lor, inclusiv pe clădiri, mijloace de transport și alte bunuri deținute.
Taxa pentru sere și solarii, introdusă discret în lege; fermierii solicită intervenția lui Nicușor Dan
Este de menționat că această taxă a fost introdusă într-un mod foarte discret în pachetul fiscal 2 al lui Bolojan. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, afirmă că nu va fi impusă nicio taxă pentru sere sau solarii, considerând inițiativa „strecurată pe furiș în lege” și dezacord cu deciziile politice ale coaliției guvernamentale. Aceeași opinie o exprimă și ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Cu toate acestea, Curtea Constituțională a emis decizia de autorizare a taxei, abandonată anterior de AUR. Legea a fost modificată în Parlament și adoptată pe 18 noiembrie, fiind contestată de opoziție.
Acum, fermierii solicită președintelui Nicușor Dan să retrimită proiectul legislativ în Parlament, avertizând că majorarea taxelor va putea duce la falimentul multor ferme agricole și mici procesatori. Începând cu 1 ianuarie 2026, serele, silozurile și depozitele agricole vor fi impozitate, însă fermierii vor beneficia doar de o reducere de 50%, nu de scutire integrală, conform sursei Profit.ro.
Taxa pe sere
Conform noilor amendamente ale Codului Fiscal, micii fermieri vor fi taxați pentru serele de legume, răsadnițe, ciupercării, pătule și silozuri. Fermerii avertizează deja că această măsură poate avea consecințe negative asupra prețurilor legumelor.
Joi, 11 decembrie, reprezentanți ai Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC) au solicitat public președintelui României să nu promulge legea, deoarece ar putea duce la falimentul multor afaceri agricole, ferme de familie și întreprinderi mici de procesare.
„Facem apel la Președintele României să exercite dreptul de a solicita reexaminarea legii adoptate de Parlament. Aceasta va oferi timpul necesar pentru elaborarea unui text care să țină cont de realitățile economice și de posibilitatea fermierilor de a susține toate creșterile fiscale propuse”, arată comunicatul AAC. Agricultorii subliniază că fermierii români traversează un an dificil, în care au suportat deja taxa pe stâlp, creșteri de taxe pe muncă și o secetă severă, ce a diminuat semnificativ producțiile de porumb, floarea-soarelui și soia în mai multe județe.”
Fermierii avertizează asupra riscului pentru securitatea alimentară
Trăind un an dificil, cu taxa pe stâlp, creșteri fiscale și secetă, agricultorii consideră că măsura va adăuga presiuni suplimentare asupra unui sector esențial pentru economie.
„Reamintim decidenților, de orice nivel, că fermierii români reprezintă pilonul principal al economiei naționale, că lipsa lor pune în pericol stabilitatea economică și securitatea alimentară a țării. În contextul conflictului de la graniță și al incertitudinii privind finanțările europene pentru agricultură, acțiunile care distrug acest sector reprezintă un act de iresponsabilitate și un atac la securitatea agricolă a națiunii”, afirmă reprezentanții fermierilor.
Roșiile, printre cele mai contribuitoare produse la deficitul comercial din 2024
Impozitarea construcțiilor agricole pentru sere, silozuri și depozite va duce la creșteri substanțiale ale prețurilor legumelor, fiind posibil ca producția națională să devină necompetitivă față de importuri. Mulți fermieri se vor vedea nevoiți să își închidă afacerile, în timp ce roșiile se află în top 10 produse care au contribuit major la deficitul comercial al României în 2024.
Plante aromatice cultivate în sere verticale din Prahova
În prezent, hotărârile fiscale pentru clădiri agricole permit scutiri, însă noile reglementări lasă decizia la discreția autorităților locale, care pot stabili dacă anumite construcții beneficiază de scutiri sau nu. Fermierii vor fi informați periodic despre reglementări și termenele de aplicare.
Producția de legume din anul anterior a însumat circa 2 milioane de tone, înregistrând o scădere de 10%, iar importurile au crescut semnificativ. Produsele de origine animală sunt, de asemenea, supuse scumpirilor, deoarece și silozurile pentru furaje sunt impozitate.
Potrivit Institutului Național de Statistică, în prima jumătate a anului, exportul de legume a scăzut, iar deficitul comercial cu aceste produse a ajuns la 432,9 milioane de euro, de 4,6 ori mai mare decât în același interval al anului precedent.
Inițiativele MADR și APIA pentru stimularea culturii de tomate și alte legume în spații protejate au condus la extinderea suprafețelor de sere și solarii. Aceste măsuri vor provoca, probabil, creșteri de preț pentru produsele agricole locale, astfel incât cererea va scădea, iar importurile vor crește.
Economistul Adrian Bența consideră că, deși taxa este justificată, impactul social va fi unul semnificativ, iar prețurile se vor majora vizibil.
Adrian Bența, economist / Sursa: Facebook – Adrian Bența
- Aceste impozite vor fi dificil de suportat pentru agricultori și fermieri, ceea ce va duce la scumpiri. De asemenea, se ridică problema moralității impozitării. Atât timp cât toți producătorii și vânzătorii plătesc taxe pentru terenuri, clădiri și alte bunuri, este normal ca și producătorii să contribuie fiscal, însă impactul va fi resimțit în prețurile finale ale produselor.
Veronica Duțu: Impozitul reprezintă o constrângere pentru sectorul agricol; fermierii doresc predictibilitate, nu privilegii
Specialistul fiscal Veronica Duțu afirmă că impozitarea serelelor, solariilor și depozitelor va genera presiuni suplimentare pe un sector deja în limitele profitabilității.
„Este vorba despre producători mici și mijlocii, mulți fiind de familie, care se confruntă deja cu creșteri de costuri pentru energie, materiale și forță de muncă, precum și cu volatilitatea prețurilor pe piață.
Veronica Duțu, consultant fiscal / Foto: Facebook
Această taxă nu va stimula producția internă, ci va crește doar costurile de operare, iar aceste majorări se vor transfera în prețurile de vânzare ale legumelor și produselor agricole. Consumatorii vor resimți aceste scumpiri direct în piață.
Fermierii nu solicită privilegii, ci predictibilitate. Le impui taxe când investesc în tehnologii moderne, depozitează sau comercializează produsele, iar acest mod de acțiune duce tot mai mult la dependența de importuri. Pentru a sprijini producția autohtonă, infrastructurile agricole precum serele, solariile și silozurile ar trebui încurajate, nu taxate. Sunt elemente fundamentale în agricultură, nu „luxuri”.
Efecte pe termen mediu: scăderea competitivității fermierilor români
Specialistul a realizat o simulare pentru o seră de 1000 metri pătrați, indicând că, pe suprafețe mari, noul impozit poate ajunge la zeci de mii de lei anual.
Pe termen mediu, combinația între accize și creșterea costurilor va diminua capacitatea competitivă a fermierilor autohtoni. În timp, se poate ajunge la descurajarea investițiilor în capacități de producție și depozitare, esențiale pentru independența alimentară.
De exemplu, pentru o seră de 1000 mp, dacă primăria stabilește un impozit de 2 lei/mp, agricultorii vor plăti 1000 de lei anual, adică 50% din valoarea de 2000 de lei. Este întrebarea: pot micii agricultori suportă această povară? La fermele mari, aceste costuri pot ajunge la zeci de mii de lei pentru suprafețe extinse, precum serele de tomate din Matca, Galați. În condițiile costurilor mici de producție și a eliminării programelor de sprijin precum “Tomata”, această taxare devine un obstacol major în creșterea producției locale.
Emilian Duca: Autoritățile locale pot diminua semnificativ impozitul
Emilian Duca, specialist fiscal / Foto: ZF
Din punctul său de vedere, scopul real al taxei este majorarea veniturilor autorităților locale, însă acestea pot decide să o reducă substantial, chiar și la 50%. Implementarea legii depinde în totalitate de deciziile administrației locale.
Există posibilitatea ca autoritățile locale să reducă impozitul la 50%. Ca atare, consiliile locale din zonele rurale pot diminua semnificativ, după cum s-a spus, taxa.
Este justificată această abordare, mai ales având în vedere lipsa de producție agricolă. Problema constă în faptul că nu se specifică clar ce anexe gospodărești intră sub incidența impozitului. Legislația actuală este foarte generală, iar cei care aplică legea nu au întotdeauna cunoștințele necesare pentru interpretarea corectă.
Așadar, această taxă poate fi, în practică, evitată sau redusă, dacă autoritățile o interpretează corect și o adaptează la specificul local. În perioada imediat următoare, este posibil ca această măsură să fie revizuită pentru a nu penaliza micii producători agricoli, fiind folosită mai degrabă pentru a crește veniturile administrațiilor locale.
„Agricultorii români solicită suport real, nu doar promisiuni”
Emilian Duca menționează că fermierii privesc cu nemulțumire măsurile guvernamentale, însă omit să menționeze propriile responsabilități, precum asigurările pentru calamități naturale.
Este adevărat că fiecare introducere a unui impozit stârnește nemulțumire, inclusiv și în cazul meu, deoarece și eu plătesc taxe mai mari pentru diverse bunuri. Doi ori mai mare decât impozitul pe case sau mașini. Totuși, toți plătim taxe în această țară.
Este important să fim realiști: agricultorii români se plâng de orice și așteaptă sprijin din partea statului. Însă, de multe ori, aceștia nu își asumă responsabilitățile, precum asigurările pentru calamități naturale sau investițiile în modernizare.
Necesitatea unei abordări constructive constă în asumarea responsabilităților și în colaborarea pentru dezvoltarea sectorului agricol, nu doar în formularea de plângeri.strong>