Președintele din Belarus, Aleksandr Lukașenko, a eliberat sâmbătă 123 de deținuți, printre care laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Ales Bialiatski, și o figură proeminentă a opoziției, Maria Kalesnikava, după două zile de negocieri cu un reprezentant al președintelui american Donald Trump, conform unui comunicat al Statelor Unite, citat de Reuters.
În schimb, Statele Unite au acceptat să ridice sancțiunile impuse pentru potasiu din Belarus. Potasiul reprezintă un element vital în fabricarea îngrășămintelor, iar fostul stat sovietic este unul dintre cei mai mari producători mondiali de potasiu.
Eliberarea deținuților a fost cea mai amplă măsură de acest gen adoptată de Lukașenko de la începutul negocierilor cu administrația Trump, în acest an, cu liderul autoritar de mult timp la conducere, un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin.
Guvernele occidentale îl evitau anterior, datorită represiunii severe asupra opoziției și sprijinului acordat Rusiei în conflictul din Ucraina.
„Mulțumiri lui Trump”
Ales Bialiatski, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2022, este un activist pentru drepturile omului care a militat ani la rând pentru deținuții politici, înainte de a fi el însuși deținut. A fost încarcerat din iulie 2021.
Printre persoanele eliberate se numără și Maria Kalesnikava, unul dintre liderii protestelor de amploare împotriva lui Lukașenko din 2020, precum și Viktar Babaryka, arestat în același an, în timp ce se pregătea să candideze împotriva președintelui la alegeri.
Tatsiana Khomich, sora Mariei Kalesnikava, a declarat pentru Reuters că a avut o conversație telefonică cu aceasta.
„Mi-a spus că este extrem de fericită că a fost eliberată, că este recunoscătoare Statelor Unite și lui Trump pentru eforturile depuse în coordonarea acestui proces, precum și tuturor țărilor implicate.”
Nu era clar deocamdată încotro se îndreptau deținuții eliberați după ce au fost liberiți. La eliberări anterioare, aceștia au părăsit Belarusul prin Lituania.
Oficiali americani au afirmat pentru Reuters că dialogul cu Lukașenko face parte dintr-o strategie de a-l indepărta, cel puțin parțial, de influența lui Vladimir Putin, abordare privită cu scepticism de opoziția belarusă.
Reprezentantul lui Trump, John Coale, le-a spus jurnaliștilor la Minsk: „Conform directivei președintelui Trump, vom ridica sancțiunile asupra potasiului.”
Statele Unite și Uniunea Europeană au instituit sancțiuni riguroase asupra Belarusului după ce autoritățile de la Minsk au reprimit violent protestatarii, în urma alegerilor contestate din 2020, arestând aproape toți opozanții lui Lukașenko care nu au fugit în străinătate.
Sancțiunile au fost intensificate după ce Lukașenko a permis ca Belarusul să fie utilizat ca bază pentru lansarea invaziei ruse în Ucraina, în 2022.
Reluarea sancțiunilor asupra potasiului ca impuls pentru economia Belarusului
Opoziția belarusă din exil și-a exprimat aprecierea față de Trump și a afirmat că faptul că Lukașenko a acceptat eliberarea deținuților în schimbul unor concesii legate de potasiu demonstrează eficiența sancțiunilor.
Opoziția menționează în mod constant că vede inițiativele lui Trump către Lukașenko ca pe un efort umanitar, însă consideră că sancțiunile din partea Uniunii Europene trebuie menținute.
„Sancțiunile SUA vizează persoanele, în timp ce sancțiunile UE urmăresc o schimbare structurală, oprirea conflictului, facilitarea tranziției democratice și răspunderea autorităților. Aceste abordări se completează, nu se contrazic”, a afirmat lidera opoziției belaruse din exil, Sviatlana Țihanovskaia, într-un comunicat.
Lukașenko a negat anterior existența deținuților politici în Belarus și i-a etichetat pe cei vizați drept „bandiți”. Chiar și în luna august, el se întreba de ce ar trebui să elibereze persoane pe care le consideră opozanți ai statului și care ar putea „reîncepe un conflict împotriva noastră”.
Trump a descris public pe Lukașenko drept „președintele foarte respectat al Belarusului”, o exprimare care contrazice poziția opoziției, care îl consideră un dictator. Trump i-a cerut acestuia să elibereze între 1.300 și 1.400 de deținuți, numindu-i „ostatici”.
„Statele Unite sunt pregătite pentru un angajament suplimentar cu Belarusul, pentru promovarea intereselor SUA, și vor continua eforturile diplomatice pentru eliberarea deținuților politici rămași în Belarus”, a transmis ambasada SUA în Lituania.
Organizația belarusă pentru drepturile omului Viasna – desemnată de autoritățile din Minsk drept grup extremist – estima numărul persoanelor deținute politic la 1.227, înainte de eliberările din weekend.