O urmărită de DNA, care nu a mai ajuns în dosar, au fost convorbirile dintre Florian Coldea și cetățeanul chinez Wang Yan, care și-a pierdut cetățenia română după ce SRI l-a considerat o amenințare pentru securitatea națională a României. „Ingerința în dreptul la viață privată al suspectului Wang Yan ar fi excesivă, iar aspectele semnalate de procurori pot fi dovedite cu alte mijloace de probă”, a susținut magistrața Moroșanu.
Judecătoarea Raluca Moroșanu a fost magistrat de drepturi și libertăți într-un dosar în care era cercetat Florian Coldea, fost șef adjunct al SRI, potrivit site-ului Gândul. Florian Coldea este acuzat de implicare în infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență și spălare de bani.
Procurorii au solicitat instanței, în iunie 2025, autorizarea unor percheziții informatice în cazul a două persoane: Mihai Guțanu, denunțătorul lui Coldea, și omul de afaceri chinez Wang Yan, implicat în cazul Shanghai.
Judecătoarea Raluca Moroșanu a aprobat percheziția informatică pentru suspectul Mihai Guțanu, însă a respins cea pentru Wang Yan, considerând-o „neîntemeiată”.
„Ingerință în dreptul la viață privată”
În documentul citat de Gândul, motivând decizia, judecătoarea afirmă că „fapta pentru care s-a dispus urmărirea penală, aceea de mărturie mincinoasă (…) nu justifică, în concret, o ingerință excesivă în dreptul la viață privată al persoanei”.
Wang Yan a fost audiat de DNA, după ce afaceristul Cătălin Hideg, denunțător în dosarul Coldea-Dumbravă, a afirmat că Yan i-a facilitat legătura cu Coldea.
Potrivit procurorilor, Wang Yan a făcut declarații „vădit nereale”. Omul de afaceri chinez și-a pus la dispoziție telefoanele, iar DNA a descoperit că Florian Coldea era salvat sub un nume fals – „Sorin Georgescu”.
Întrebat despre mesajele transmise de procurori, Yan a declarat că „nu își amintește conținutul mesajului către Sorin Georgescu – având textul „s-a întâlnit cu Dumitru”, și nu reține conversațiile legate de contactele avocatului Rareș Dan, statutul acestuia, deplasarea la Călugăreni, la domiciliul martorului Cătălin Hideg”, conform documentului.
„Unele aspecte nu par să aibă legătură cu cauza”
În hotărârea sa, magistrața Raluca Moroșanu argumentează că „o mare parte din aspectele despre care se susține că martorul ar fi declarat mincinos nu sunt relevante pentru obiectul cauzei, ci vizează presupuse relații dintre Wang Yan și Florian Coldea sau companii, fiind menționate mai multe persoane care nu par implicate în cauza în sine”.
„Mai mult, în măsura în care aceste presupuse relații de afaceri ar fi relevante pentru cauză, procurorul le poate dovedi prin alte mijloace – documente, martori, și nu prin percheziționarea telefoanelor mobile ale suspectului Wang Yan. De asemenea, și celelalte aspecte menționate de procurori pot constitui mijloace de probă”.
Prin urmare, magistrața consideră că autorizarea perchezițiilor informatice pentru Wang Yan ar reprezenta o ingerință excesivă în dreptul la viață privată, fiind suficiente alte mijloace de probă pentru dovedirea acuzațiilor, percheziția telefoanelor mobile nefiind justificată.
Cine este Wang Yan
Cetățeanul chinez Wang Yan a obținut cetățenia română în 1999 și și-a schimbat numele în Alexandru Ioan.
În 2005, Wang Yan figurează în dosarul DIICOT cu acuzații de proxenetism cu minore și trafic transfrontalier, cunoscut drept „Dosarul Shanghai”, după numele restaurantului din București unde fetele, unele minore, erau constrânse să se prostitueze. Printre clienți se aflau și ofițeri români, din ANAF, justiție, SRI.
Fete din familii defavorizate erau aduse la București, închise în apartamente cu gratii și forțate să întrețină relații sexuale cu persoane influente. Beneficiarii exploatării includeau ofițeri români care asigurau protecția rețelei de traficanți chinezi, special concepută pentru traficarea persoanelor din China în Uniunea Europeană.
Autoritățile române au investigat gruparea, însă nici Wang Yan și nici protectorii români indicați de victime în fața DIICOT nu au fost trimiși în instanță.
Potrivit martorilor și inculpaților, Wang Yan a fost parte a rețelei implicate în acte de șantaj, violență și extorcare, în colaborare cu ofițeri români corupți.
În 2013, i s-a retras cetățenia română la solicitarea SRI. În 2017, Wang Yan reapare în România, participând la licitația organizată de Societatea Strateagică Cupru Min. Procedura a fost câștigată de Merlion Resources, un trader din Hong Kong reprezentat de Wang Yan.
Cazul „Dosarul Shanghai” a fost reluat în 2018, odată cu publicarea de către jurnaliști de investigație. În stenogramele rețelei de trafic, descoperite în arhiva instanței, a fost identificat și numele Alexandru Ioan, numele românesc al cetățeanului chinez Wang Yan.