Mai multe persoane au protestat recent în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii. FOTO: Inquam Photos / Diana Țiu
Președintele are posibilitatea de a solicita CSM să organizeze o astfel de consultare, utilizând o procedură legală și inovatoare în mandatul său. Pentru prima dată, ar putea participa personal la o ședință a CSM,” explică profesorul Bogdan Iancu, doctor în drept constituțional.
Președintele a anunțat duminică un „referendum” între magistrații din România, în care aceștia vor fi întrebați dacă CSM acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar. Nicușor Dan a menționat că, dacă majoritatea magistraților vor considera că CSM reprezintă interesele breslei, iar nu interesul public, Consiliul Superior al Magistraturii va fi suspendat de urgență.
Atât procurorii, cât și judecătorii membri ai CSM s-au opus acestui referendum, susținând că inițiativa nu are suport legal. În ceea ce privește „suspendarea de urgență” a CSM, legea prevede condiții stricte în care membrii acestei instanțe pot fi destituiți din funcție.
În încercarea de a înțelege modul în care ar putea fi implementat referendumul anunțat de președinte și cum ar putea fi „suspendat de urgență” CSM, pornind de la premisa că aceste declarații nu au fost simple expresii retorice, am contactat profesorul Bogdan Iancu, doctor în drept constituțional și conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.
– Referendumul este prevăzut în Constituție și nu se adresează numai anumitor categorii profesionale. Prin urmare, președintele poate organiza legal o astfel de consultare printre judecători? Cum poate fi realizată concret această consultare pentru a fi relevantă și conformă cu legea?
– Președintele poate solicita CSM să organizeze o astfel de consultare, utilizând o procedură legală și inedită în mandatul său. Pentru prima dată, ar putea participa personal la o ședință a CSM. În cadrul acelei ședințe, dacă participă, aceasta poate fi prezidată de președinte, care poate impune agenda și dezbateri. În sens mai vechi, în filozofia imperială romană, termenul de constituție însemna tot ceea ce edicta împăratul. În interpretarea modernă, orice autoritate constituțională are atribuțiile definite de constituție, fără a recurge la instrumente parajuridice.
–CSM susține că nu există fundament legal pentru un astfel de referendum. Ce părere aveți despre această poziție? Dacă apelăm la termenul „consultare” sau altul similar, există o bază legală?
– Sigur că da, CSM poate iniția o consultare, inclusiv la cererea Președintelui. Nu înțeleg însă de ce dorește președintele să întrebe judecătorii și procurorii. Am ascultat declarația de presă și se referă la o întrebare despre dacă instituția servește „binelui public” sau intereselor profesionale.
În această formulare, nu înțeleg rostul întrebării dacă organul profesional servește interesele breslei sau publicului. Nu pare logic, decât dacă președintele are intuiții mai fine decât mine privind decizia CCR din 28 decembrie a.c. privind constituționalitatea.
Chiar dacă CSM nu va accepta să servească „intereselor breslei” în urma unei decizii de respingere a constituționalității între Crăciun și Anul Nou, întrebarea despre interesul public rămâne fără obiect. Interesul public nu poate fi confundat cu interesele profesionale ale membrilor acestei bresle.
– CSM afirmă că nu va tolera intervenții în activitatea justiției. Este un referendum între magistrați o formă de ingerință?
– Aș zice că da. În schimb, s-ar putea iniția o practică în care fiecare autoritate a Titlului III din Constituție realizează sondaje de opinie politicianilor, tribunalelor sau altor instituții. De exemplu, parlamentul la serviciile parlamentare, CCR la Parlament, autoritățile locale la Guvern, Președintele la instituțiile independente.
Pentru a citi în întregime interviul cu profesorul Bogdan Iancu, este necesar să vă abonați la newsletterul „Rațiunea, înapoi!”, trimis săptămânal de jurnalistul Gabriel Bejan.