„Avem un patrimoniu culinar extrem de bogat, însă insuficient cunoscut în afara granițelor”, afirmă chef Cezar Munteanu, unul dintre cei care au avut un aport semnificativ la promovarea gastronomiei românești pe plan internațional. Într-un interviu pentru HotNews, el împărtășește sugestii pentru masa de Crăciun și Revelion, precum și un sfat: „să nu transformăm gătitul într-un maraton obositor”.
Cezar Munteanu are o carieră culinară remarcabilă. A fost chef la ambasadele României din Statele Unite, Italia și Austria și a pregătit meniuri pentru lideri de stat, artiști și sportivi de renume. În prezent, deține funcția de Director în cadrul Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetariilor din Turism (ANBCT) și conduce inițiativa „Chef Cezar – Healthy Living Style”. Este certificat cu titlul de Maestru în Artă Culinară (Master Chef), conform normelor World Association of Chefs’ Societies.
Interviul actual are loc într-un context deosebit pentru gastronomia românească: este pentru prima dată când țara noastră participă la Bocuse d’Or Europe 2026, finala europeană a prestigioasei competiții culinare Bocuse d’Or, considerată un reper în excelența gastronomică. Chef Cezar Munteanu vorbește despre această participare, masa festivă de Sărbători, dar și despre perspectivele viitoare ale gastronomiei românești.
Chef Cezar Munteanu. Fotograf: ANBCT
„Bucătăria românească nu mai este o simplă promisiune”
România participă pentru prima dată în istorie la Bocuse d’Or Europe 2026. Ce reprezintă această selecție pentru scena gastronomică românească și pentru ANBCT?
Participarea României la Bocuse d’Or Europe 2026 este, în primul rând, o recunoaștere oficială. Nu vorbim doar despre un bucătar sau o echipă, ci despre întregul parcurs al gastronomiei românești din ultimii ani. Reprezintă faptul că nu mai suntem doar o „promisiune”, ci un partener de dialog în comunitatea culinară internațională.
Pentru ANBCT, acest eveniment reprezintă o validare și, totodată, o responsabilitate imensă. Asociația devine platforma oficială prin care România intră în circuitul uneia dintre cele mai exigente și prestigioase competiții globale. De acum, miza este construirea unui sistem complet, care să includă selecție națională, training, juriu pregătit, formarea tinerilor, și colaborare strânsă cu partenerii și autoritățile.
Cât de dificil este procesul de selecție pentru o țară aspirantă la participarea în cadrul Bocuse d’Or și ce a convins juriul internațional în cazul României?
Procesul de selecție este mult mai complex decât pare la prima vedere, pentru că nu este vorba despre înscrierea simplă pe o listă. Țara trebuie să dovedească existența unei asociații profesionale credibile și funcționale, capacitatea de organizare a unei preselecții naționale conform standardelor Bocuse, o viziune pe termen lung, nu doar entuziasm temporar, precum și sprijinul real al mediului profesional și, ideal, al autorităților (ceea ce, din păcate, nu am avut întotdeauna noi, deși alții da).
În cazul României, consider că au fost determinante consecvența noastră în ultimii ani, reorganizarea ANBCT-ului și angajamentul profesional, proiectele educaționale desfășurate și, în mod esențial, comunicarea clară că intenționăm să nu participăm doar simbolic, ci să construim o prezență durabilă. Am transmis încredere în pregătirea noastră, în disciplina și standardele impuse de Bocuse d’Or.
„Reinterpretarea nu înseamnă să „stricăm” rețetele tradiționale”
Imagine din timpul preselecției naționale pentru Bocuse d’Or. Fotograf: ANBCT
Tematica competiției, „Tradiția reinterpretată”, pare perfect adaptată pentru o țară ca România. Cum percepeți această provocare în raport cu identitatea noastră culinară?
Într-adevăr, pentru România, conceptul „Tradiția reinterpretată” reprezintă aproape o temă ideală. Avem un patrimoniu culinar extrem de extins, dar mai puțin cunoscut în afara frontierelor naționale. Provocarea este să îl scoatem din zona de stereotip și folclor superficial și să-l aducem în zona gastronomiei contemporane de înaltă clasă, păstrând însă sufletul autentic.
Tradiția nu trebuie percepută ca o relicvă muzeistică, ci ca un organism viu. Reinterpretarea nu implică să „distrugem” rețetele bunicilor, ci să le traducem în limbajul actual, folosind tehnici moderne, punând accent pe claritatea gustului, texturi interesante, plating atractiv și sustenabilitate. Esența trebuie să rămână recognoscibilă, iar în farfurie trebuie să se simtă casa, satul și anotimpul.
Ce ar trebui să știe turiștii despre România
Ce reprezentare va avea România în Marsilia, orașul ce devine în 2026 capitala gastronomiei mondiale? Ce mesaj doriți să transmiteți despre țara noastră?
Ne dorim o prezență coerentă, bine pregătită și distinctivă. O echipă mică, dar extrem de profesionistă, cu un concept clar, de la ingrediente și poveste, până la execuție și prezentare.
În Marsilia, intenționăm să afirmăm ferm faptul că România este o țară modernă, europeană, cu o gastronomie care merită descoperită și apreciată, nu doar tolerată cu respect politicos.
Dacă membrii juriului și colegii noștri vor pleca cu impresia: „Nu știam că România poate arăta așa pe farfurie”, atunci obiectivul nostru s-a realizat.
„Meniu național de sărbători” adevărat
Care sunt preparatele indispensabile pentru masa de sărbători în România, după părerea dvs.?
Dacă întrebi zece români, vei primi zece liste diferite, însă câteva preparate sunt mereu prezente: sarmale, preparate din carne de porc (cârnați, tobă, caltaboș, piftie, pomana porcului), cozonaci cu nucă, mac, rahat și varianta fiecărei familii.
La acestea se adaugă, în funcție de regiune, ciorbe (de perișoare sau de afumătură), salată de boeuf, prăjituri tradiționale de casă. Nu există o listă oficială, dar există o stare comună: masa lungă, împărțită cu cei dragi, cu cantități mari de preparate. Acolo se află adevăratul „meniu național” al Crăciunului.
Reinterpretarea sarmalelor și pomanei porcului în varianta modernă
Produse tradiționale românești. Fotograf: Inquam Photos/ Mălina Norocea
Legat de tema Bocuse d’Or – pomana porcului, sarmale, cozonaci – pot fi aceste preparate reimaginate în stil modern, fără a pierde esența tradiției?
Sigur, da. Dacă începem de la gust, rezultatul poate fi autentic. Esența trebuie să rămână intim recognoscibilă: la sarmale – combinația de carne, orez, varză murată și condimente; la pomana porcului – carne prăjită în grăsime, servită simplu, cu mămăligă sau pâine; la cozonac – aluat de calitate, îmbogățit, cu umplutură generoasă.
Reinterpretarea poate însemna texturi diverse (spumă, terrină, ravioli fine cu umplutură de „sarmale”), tehnici moderne (gătire lentă, temperatură controlată, reducții de sosuri), plating contemporan și porții mai mici și concentrate.
Cel mai important este ca, odată ce închizi ochii, să recunoști gustul copilăriei, chiar dacă aspectul e diferit. Asta înseamnă că nu am pierdut tradiția, ci am dus-o mai departe.
Care ingrediente românești credeți că merită să fie integrate mai mult în meniurile festive și au potențial internațional?
Avem resurse valoroase, precum rasele locale de porc (Mangalița, Bazna) pentru carne și grăsime de calitate superioară, brânzeturile tradiționale (telemea maturată, cașcaval afumat de munte, urdă), rădăcinoase și legume de iarnă (țelină, păstârnac, sfeclă, varză, morcovi), fructe vechi (mere, prune) pentru deserturi și sosuri, miere, nuci, mac, precum și vinurile autohtone.
Toate aceste ingrediente pot fi valorificate în meniuri de sărbători, în prezentări moderne, cu poveste și pairing atent gândit.
„Rețetele trebuie să capete o „a doua viață””
Credit foto: Zoonar/Andrey Armyagov, Zoonar GmbH/ Alamy/ Profimedia
Cum putem avea mesele festive mai sustenabile, în spiritul luptei dumneavoastră împotriva risipirii alimentare, fără a compromite plăcerea sezonului festiv?
Nu trebuie să renunțăm la bucurie, ci doar să evităm excesul. Sugestii simple includ: planificarea atentă, prepararea pentru numărul real de invitați și alegerea unor feluri bine gândite, în loc de multe. Gătitul în porții controlate, reciclagerea preparatelor pentru zilele următoare, și congelarea ce nu se consumă pot reduce risipa. Implicarea copiilor în discuția despre risipă ajută la formarea unor obiceiuri durabile. Dacă mese de sărbători devin momente de conectare și convivialitate, mesajul tradiției se păstrează și se îmbogățește.
„Un sat și un oraș pot învăța mult unul de la celălalt”
Există diferențe evidente între modul în care gătesc românii de la oraș și cei din mediul rural cu ocazia Sărbătorilor? Ce lecții pot fi valorificate reciproc?
Da, diferențele sunt vizibile; însă fiecare are daruri unice de oferit celeilalte. La sat, gătitul implică muncă manuală, produse din gospodărie și un respect profund pentru ingrediente și sezoane, ceea ce duce la o risipă aproape inexistentă. Ritmul este mai așezat, legat de ciclurile naturale. În oraș, accesul la varietate mare de produse, inclusiv internaționale, stimulează creativitatea, dar aduce și tendințe spre semiprocesate și risipă mai mare. Combinația optimă ar fi să păstrăm răbdarea și respectul pentru ingrediente din mediul rural, promovând în același timp deschiderea și inovația urbană, pentru un stil de viață culinar echilibrat și autentic.
Ați pregătit pentru lideri internaționali, artiști și sportivi. Dacă ați avea ocazia să gătiți pentru o delegație internațională de Sărbători, ce meniu românesc i-ați propune pentru a reflecta cel mai bine identitatea noastră?
Aș opta pentru un meniu echilibrat, care să împărtășească povestea țării noastre, fără a copleși:
- Amuse Bouche: o selecție de gustări precum zacuscă fină, brânză maturată, cub de slănină afumată și pâine de casă;
- Gustare ușoară: reinterpretare modernă a salatei de vinete sau de boeuf, mai ușoară, în plating contemporan;
- Fel principal: pește, de exemplu sturion de crescătorie, sau o friptură de porc/miel cu acompañament de varză roșie, mămăligă sau piure de rădăcinoase și sos bine redus;
- Desert: cozonac reinterpretat, servit ca desert la pahar, cu cremă de vanilie, nuci și fructe uscate, plus o prăjitură cu mere sau variante de papanași cu cremă de mac.
Totul acompaniat de vinuri românești de calitate și, eventual, o palincă sau un digestiv tradițional, consumate cu moderație.
„De Revelion, românii sunt mai deschiși către experiențe culinare noi”
În timp ce Crăciunul este profund tradițional, Revelionul pare să fie mai aventuros din punct de vedere culinar. Ce observați în ultimii ani? Ce preparate specifice românilor de 31 decembrie?
De Revelion, românii manifestă o tendință de experimentare. Se observă un interes crescut pentru finger food, influențe internaționale, și o preferință pentru platouri vizual atractive. Se păstrează tradiționalele platouri reci, dar apar reinterpretări precum hummus lângă icre, brânzeturi fine alături de tobă, și combinații neobișnuite precum prosecco alături de piftie. Este o fuziune între vechi și nou, uneori dezordonată, dar plină de savoare și surprize.
Recomandări pentru mese de Revelion, festive și accesibile
Fotografie: Anna Galkovskaya/ Panthermedia/ Profimedia
Care sunt trei preparate ideale pentru masa de Revelion, festive, gustoase și totodată accesibile unui public larg?
Un platou de aperitive moderne: mousse de foie gras cu peltea de gutui, mini-tarte cu diverse creme (brânză capră, somon afumat, pateuri vegetale), și rulouri de legume coapte cu brânză și sosuri aromatice. Pentru felul principal, o variantă ușoară și festivă, cum ar fi rulada de curcan sau porc umplut cu legume și ierburi, sau mușchi de vită. La garnitură, legume coapte, mămăligă sau piure fin. Pentru desert, un mousse de ciocolată cu citrice sau cozonac reimaginat în formă de budincă cu sos de vanilie.
Toate aceste preparate pot fi realizate cu ingrediente accesibile și tehnici simple, dar cu o prezentare atractivă. În mod obișnuit, majoritatea românilor vor opta pentru preparate din carne de porc.
Preparate internaționale cu note românești
Există diferențe între gusturile noii generații și cele ale părinților noștri? Ce preferințe manifestă tinerii în meniurile de sărbători?
Da, gusturile sunt diferite. Tinerii preferă mâncarea ușoară, acordând importanță calității, opțiunilor vegetariene sau flexitariene și prezentărilor „fotogenice”, nu doar gustului.
Generationț părinților noștri rămâne fidel tradiției: sarmale, cârnăciori, salată de boeuf și prăjituri de casă. Este ideal să realizăm un echilibru, păstrând elementele identitare și introducând preparate mai ușor de adaptat modului modern de viață.
Cum putem include bucătăria internațională în meniul de Revelion, menținând nota autentic românească?
Prin valorificarea ingredientelor românești în combinații și tehnici internaționale: risotto cu brânză maturată și hribi, „beef bourguignon” cu vin românesc și legume locale, tartine cu zacuscă, pește afumat și ceapă murată românească. Astfel, păstrăm specificul și gustul național, dar adăugăm influențe moderne.
Un sfat pentru sărbători: „Să nu transformăm gătitul într-un maraton epuizant”
Ce recomandări aveți pentru familiile care doresc să pregătească împreună de Crăciun și Revelion? Cum putem face din gătit o tradiție, nu o obligație?
Primul sfat este să evităm transformarea gătitului într-un efort stresant. Să elaborăm un meniu scurt, clar, în care fiecare membru al familiei să aibă rolul lui. Inclusiv copiii pot participa la frământat, decorat sau aranjat farfurii. Transformarea zilei de gătit într-un ritual, cu rețete tradiționale pregătite an de an, muzică și povești, creează momente speciale. Acceptarea imperfecțiunii și concentrarea pe bucuria de a fi împreună face ca procesul să devină o adevărată tradiție familială.
„Bocuse d’Or este un drum, nu un punct de sosire”
Ce mesaj le transmiteți tinerilor bucătari care aspiră la participarea în competiții precum Bocuse d’Or?
Le-aș spune că Bocuse d’Or nu este doar un podium, ci o cale de dezvoltare. Nu pornește de la o medalie, ci de la respect pentru meserie, disciplină, tehnică solidă, răbdare și multă muncă ascunsă. Nu toți vor ajunge în finală, dar toți pot învăța de la standardele acestei competiții. Recomand să studieze limbi străine, să călătorească, să facă stagii, să accepte critica și să nu confunde aprecierile online cu valoarea profesională. Ca asociație, avem responsabilitatea să le oferim oportunități educaționale și mentorat, sprijinind viitorii maeștri ai gastronomiei românești, iar următoarea poveste de succes va fi scrisă de generația tânără care acum pășește în lumea culinară, alături de noi.