Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat miercuri că, în discuțiile cu partenerii europeni privind garanțiile de securitate pentru Ucraina după conflict, nu a primit un răspuns clar privind modul în care aceștia ar reacționa în cazul unui nou atac rusesc, relatează AFP, preluat de Agerpres.
„Aceasta reprezintă o întrebare dificilă (…) Și anume, aceasta este întrebarea adresată tuturor partenerilor noștri. Până în prezent, nu am primit un răspuns clar și lipsit de ambiguități”, a explicat Zelenski în fața jurnaliștilor, la o zi după summit-ul de la Paris, unde susținătorii Kievului reuniți în „Coaliția de Voință” au promis Ucrainei garanții de securitate în cazul unui acord de pace cu Rusia, inclusiv desfășurarea unei forțe multinaționale în Ucraina.
Zelenski solicită fonduri pentru armata ucraineană postconflict
Zelenski a menționat că a observat „o voință politică” din partea aliaților Ucrainei de a asigura garanții solide de securitate, dar a subliniat că aceste garanții trebuie să fie obligatorii din punct de vedere legal și susținute de parlamente și Congresul SUA.
El a accentuat totodată că Ucraina, țară dependentă de asistență militară și financiară internațională, necesită o finanțare adecvată pentru a menține o armată de 800.000 de militari – de două ori mai mare decât forțele armate franceze și britanice combinat – și pentru a fi echipată corespunzător cu armele necesare.
Cele 35 de state membre ale „Coaliției de Voință”, majoritatea țări europene susținătoare ale Ucrainei în conflictul cu Rusia, au convenit marți la Paris asupra tragerii în primire a unei forțe multinaționale în Ucraina și monitorizării sub coordonarea SUA a eventualei încetări a focului, odată cu semnarea unui tratat de pace cu Rusia, încă ipotetic, iar implementarea garanțiilor de securitate occidentale pentru Ucraina depinde de acest acord.
Președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și președintele Zelenski au semnat după întâlnirea de la Paris o declarație de intenție privind desfășurarea unor trupe de menținere a păcii în Ucraina în cazul unui acord de pace.
Rusia nu a reacționat încă oficial la această declarație, dar a reiterat respingerea desfășurării forțelor străine în Ucraina, subliniind că apropierea NATO de granițele sale constituie o cauză a conflictului și avertizând că insistentele trimiteri de trupe complică soluționarea situației.
Planul franco-britanic prevede ca, după încetarea focului, Regatul Unit și Franța să creeze centre militare pe întreg teritoriul Ucrainei și să construiască facilități securizate pentru arme și echipamente militare, pentru a răspunde nevoilor de apărare ale Ucrainei, a declarat Starmer. De asemenea, Macron a comunicat că, după încetarea focului, câțiva mii de militari francezi ar putea fi dislocați în Ucraina.
Subiecte neîncheiate
După întâlnirea de marți a „Coaliției de Voință”, luni continuă la Paris discuții între Ucraina și SUA pentru abordarea celor mai complexe probleme care împiedică încheierea unui acord de pace, precum statutul teritorial și controlul asupra centralei nucleare Zaporojie, a menționat Zelenski, subliniind eforturile pentru o nouă întâlnire cu președintele american Donald Trump, prima având loc pe 28 decembrie la reședința sa de la Mar-a-Lago.
Trump a afirmat ulterior că un acord pentru încheierea războiului este „probabil foarte aproape”, dar trebuie soluționate „probleme sensibile”, în special cele legate de controlul centralei nucleare Zaporojie și regiunii Donbas, ocupată în mare parte de trupele rusești, circa 80% din Donețk și aproape întreaga regiune Lugansk fiind controlate de Rusia.
Rusia cere Ucrainei să-și retragă trupele din Donbas, în timp ce Kievul preferă încetarea luptelor de-a lungul hotarului existent, iar Washingtonul a propus o zonă economică liberă dacă Ucraina își retrage forțele din regiunea Donbas, aflată sub controlul său.
Zelenski solicită garanții occidentale de securitate similare cu cele oferite de NATO, propunând ca un acord de pace să fie supus unui referendum național cu o pregătire de cel puțin 60 de zile, concomitent cu stabilirea unui armistițiu, în timp ce Rusia respinge orice încetare a focului, considerând că Kievul încearcă să-și reîncarce forțele.
Un plan de pace în 28 de puncte, propus în noiembrie de Trump, a fost criticat de Ucraina și aliații săi europeni, iar Rusia îi acuză că urmăresc să submineze eforturile de pace ale președintelui american. Documentul inițial includea revendicări rusești, precum cedarea întregului Donbas, și prevederi care nemulțumesc Kievul și europenii, în special distribuirea dezechilibrată a resurselor de reconstrucție postbelică.
În urma opoziției Ucrainei și aliaților săi, planul a fost revizuit de mai multe ori, fiind în același timp în discuții între Washington și Moscova, care găsesc unele puncte inacceptabile, dar consideră altele ca puncte de plecare pentru negocieri. Zelenski a prezentat o contrapropunere în 20 de puncte la întâlnirea cu Trump de la Mar-a-Lago.