Administrația Trump a difuzat recent noi recomandări nutriționale pentru cetățenii americani, oferindu-le sfaturi privind alegerea unei diete echilibrate și sănătoase. Spre deosebire de ghidurile anterioare, acest document este mult mai concis, având doar 10 pagini, comparativ cu cele peste 100 din edițiile anterioare, și este redactat într-un stil clar și accesibil. Emily Oster, profesor la Brown University, analizează într-un articol pentru New York Times avantajele și aspectele discutabile ale acestui ghid.
Odată cu numirea lui Robert F. Kennedy Jr. în poziția de secretar al Sănătății, administrația Trump a implementat mai multe modificări în domeniul sănătății publice, care au suscitat îngrijorări în rândul specialiștilor, fiind ultima fiind ajustarea programului de imunizare pentru copii. „Însă, noile recomandări nutriționale sunt, în general, rezonabile. Se pun accent pe consumul de fructe și legume, se favorizează alimentele integral și se menționează clar că alegerile alimentare trebuie adaptate caracteristicilor individuale, precum vârsta și nivelul de activitate”, scrie Emily Oster în analiză, structurată pe trei aspecte: puncte forte, puncte acceptabile și elemente „ciudate”.
Puncte forte: expunerea la alergeni și promovarea alimentelor integrale
În categoria „părți bune” sunt evidențiate importanța consumului de alimente integrale și expunerea timpurie la alergeni. „Practica unanim acceptată de specialiști în nutriție recomandă consumul de produse făinoase cu ingrediente simple, recognoscibile și minim procesate. Alimentele excesiv de procesate pot duce la creșterea aportului caloric și contribuie la obezitate”, afirmă Oster.
De asemenea, ea evidențiază ca foarte utilă recomandarea de a introduce în alimentație, de la vârsta de șase luni, alune, grâu, ouă și fructe de mare, pentru a diminua riscul de apariție a allergiilor alimentare la vârste mai mari, având în vedere că 8% dintre copiii din SUA suferă de alergii alimentare. „Această recomandare se regăsea și în ghidurile anterioare, însă accentuarea sa într-un document atât de succint reprezintă un pas important”, spune Oster, care conduce și site-ul ParentData, dedicat sfaturilor pentru creșterea copiilor.
Este apreciată și sugestia de a consuma lactate nesîrmapoase, după ani de zile în care s-a recomandat varianta cu mai puține grăsimi. Totuși, nu există dovezi clare că lactatele cu conținut scăzut de grăsimi au impact asupra greutății corporale, astfel acestea pot fi alese în funcție de preferințele fiecăruia.
Polemici privind aportul de proteine
În schimb, creșterea recomandărilor privind aportul de proteine suscită controverse. Ghidurile anterioare indicau un consum zilnic de 0,8 grame proteine per kilogram corp, adică aproximativ 70 de grame pe zi, nivel atins sau depășit de majoritatea americanilor.
Noul document sugerează un aport între 1,2 și 1,6 grame proteine per kilogram. „Pentru o persoană de 82 de kilograme, această recomandare înseamnă o creștere ce se traduce prin circa 200 de grame de piept de pui sau 10 ouă. Majoritatea indivizilor nu vor observa beneficii majore din consumul a zece ouă zilnic”, explică Oster, subliniind că surplusul de proteine este benefic doar pentru activitatea fizică intensă, în cazul în care organismul folosește proteinele pentru repararea mușchilor supra lucru. În lipsa efortului fizic intens, excessul de proteine devine o sursă suplimentară de calorii, fără efecte pozitive asupra sănătății sau forței musculare.
„Mai mult, această sugestie poate fi contraproductivă. Mulți americani vor înțelege greșit mesajul și vor considera că trebuie să consume strict mai multe proteine fără a înlocui alte calorii, ceea ce poate conduce la consum excesiv de alimente calorice, precum carnea roșie, de care nu au neapărat nevoie”, afirmă articolul din New York Times.
Recomandări controversate despre consumul de seul de vită
O altă recomandare discutable se referă la evitarea alimentelor cu zahăr adăugat pentru copiii sub 10 ani, față de limita anterioară de 2 ani. Deși există studii care demonstrează riscurile unui consum excesiv de glucide în copilărie, Oster susține că stabilirea limitei de 10 ani este nerealistă, neexistând date suficiente care să ateste această limitare.
„Chiar dacă un consum excesiv de zahăr poate avea consecințe metabolice negative mai târziu, eliminarea completă a zahărului nu este justificată. Studiile indică faptul că cei mai sănătoși copii au consumat zahăr în mod moderat și nu au probleme majore de sănătate”, afirmă Oster, adăugând că eliminarea totală a anumitor alimente poate crește tentația de a le consuma în mod excedentar. „Cheia constă în moderație”, subliniază ea.
Un alt element discutabil este recomandarea legată de evitarea zahărului la copiii sub 10 ani, iar limitele stricte par greu de aplicat în practică. De asemenea, menționarea seul de vită ca o alternativă sănătoasă este criticată pentru conținutul ridicat de grăsimi saturate. Oster semnalează și recomandarea cu privire la o cantitate foarte mare de coacăze, considerând-o nepotrivită.
„Dacă am avea de criticat aceste recomandări, acestea sunt foarte dificil de urmat pentru mulți. Promovarea consumului mai multor vegetale, proteine slabe și alimente integrale este un obiectiv lăudabil, dar nu întotdeauna realizabil din cauza resurselor limitate, a opțiunilor de cumpărături și a dependenței de alimente cu conținut ridicat de zaharuri și grăsimi, care creează dependență. Aceste recomandări pot fi un punct de plecare bun pentru informare, dar trebuie să fie urmate de acțiuni concrete pentru a ajuta oamenii să atingă aceste scopuri”, a concluzionat Oster.
Sandvișuri, ouă, legume proaspete, nuci și fructe pentru masa unui copil. Imagine ilustrativă. FOTO: © Artem Evdokimov | Dreamstime.com