La începutul lunii noiembrie, a izbucnit un nou scandal în scena politică. Ministrul Culturii a comunicat public intenția de a prelua și integra Institutul Național al Patrimoniului (INP) în structura Ministerului Culturii. Au urmat proteste ale profesioniștilor în domeniu și petiții menite să respingă această măsură considerată extrem de dăunătoare. Potrivit experților, desființarea INP ar crea un gol de expertiză cu impact ireversibil asupra patrimoniului cultural național și ar facilita abuzuri favorabile intereselor imobiliare.Ministrul Culturii, András István Demeter, precizează că momentan se analizează mai multe variante de plan de acțiune, la care participă 40 de specialiști.
András István Demeter este acuzat de o „manevră de control politic”
Institutul Național al Patrimoniului, înființat în 2009, reprezintă o instituție unică în România, având ca misiune aplicarea politicilor publice pentru patrimoniul cultural. Rolul său include cercetare, inventariere, conservare, restaurare și promovare a patrimoniului imobil, mobil, imaterial și digital. Considerat un pilon esențial în sistemul de protecție a patrimoniului național, INP are o poziție strategică. La începutul mandatului său, András István Demeter (UDMR) a luat în calcul unirea instituțiilor de patrimoniu în minister, însă criticii acestei inițiative o etichetează drept o „manevră de control politic”.
Deși pare să se fi renunțat la această decizie, considerată dăunătoare pentru soarta patrimoniului,, oficialul intenționează să implice organizații nonguvernamentale în administrarea patrimoniului. În ultimul timp, sectorul non-guvernamental este tot mai contestat din cauza lipsei de claritate privind sursele de finanțare și interesele anumora organizații.
Ministerul Culturii a implicat serviciile de securitate în gestionarea patrimoniului național
Aceasta nu este singura decizie controversată a ministrului Culturii, care recent a anunțat și implicarea organismelor de intelligence în administrarea patrimoniului național.
Rapoartele serviciilor speciale indică faptul că gestionarea patrimoniului reprezintă o vulnerabilitate pentru securitatea națională, afirmă ministrul Culturii.
- András Demeter, ministrul Culturii: „Dispunem de rapoarte săptămânale din multiple surse, inclusiv cele ale serviciilor secrete, care indică clar că situatia gestionării patrimoniului devine un factor de risc pentru securitatea națională”.
Zeci de mii de români au semnat petiția împotriva restructurării INP
Încă de până acum, mii de cetățeni au semnat o petiție care solicită menținerea și funcționarea Institutului Național al Patrimoniului. Ministrul Culturii susține că problemele legate de gestionarea patrimoniului din România sunt cauzate de descentralizare, iar acestea vor fi remediate odată cu integrarea mai multor departamente în cadrul ministerului.
Transformarea institutului în doar un departament al Ministerului Culturii poate favoriza modificarea planurilor urbanistice fără a ține cont de riscurile pentru patrimoniu, din cauza dificultăților în obținerea avizelor de la INP sau lipsei acestora dacă constatările indică pericol pentru monumente istorice.
András István Demeter: Analizez diferite variante de acțiune
Ministerul Culturii nu a adoptat încă o hotărâre finală, însă procesul de transfer al INP în subordinea sa este în curs de analiză. Decizia va fi fundamentată pe cerințele reale legate de patrimoniul național. Recentralizarea controlului în această zonă este momentan doar o dintre variantele de lucru discutate de experți, afirmă oficialul.
„Sunt speculații care nu le comentez. Până acum, am spus că analizez diverse ipoteze de lucru, bazate pe experiența anterioară de descentralizare sau externalizare, având în vedere dreptul de a readuce în subordine anumite structuri, în forma și în măsura care corespunde cel mai bine nevoilor de păstrare, restaurare și promovare a patrimoniului național. Este o analiză în curs, lucrăm la soluții, dar nu am luat o decizie definitivă” a declarat ministrul pentru Euronews România.
Ministrul Culturii dorește o restructurare pentru eliminarea „structurilor rigide” și o implicare mai activă a ONG-urilor în domeniul patrimoniului
Într-un interviu acordat Agenției de Presă, András István Demeter menționează că intenționează o reformă amplă în domeniul cultural, vizând trecerea de la legislația bazată pe instituții înspre un sistem orientat pe funcții și fluxuri de activitate. Aceasta presupune desființarea structurilor „moștenite” și „mummificate”, reorganizarea comisiilor și digitalizarea completă a procesului de avizare. De asemenea, se ia în calcul reintegrarea atribuțiilor INP în Ministerul Culturii.
András István Demeter recunoaște că situația patrimoniului național este critică, monumentele istorice suferă degradări continue, iar gestionarea fondurilor publice are deficiențe. În plus, se află în lucru un Cod al Patrimoniului.
Ministrul a salutat apariția pe piață a activității private, reprezentată de ONG-uri, care beneficiază de specialiști, istorici și arhitecți cu experiență. Acestea sunt văzute ca un+partener important în sprijinirea eforturilor de conservare și promovare a patrimoniului.
„În ultimii trei decenii, în special în ultimii ani, au apărut diverse organizații civice, având ca obiect de activitate gestionarea problemelor patrimoniului, inclusiv în situații de urgență, fiind de asemenea implicate în eco-evoluție și intervenții. Aceste structuri au un rol crucial în cadrul procesului de păstrare a patrimoniului”, a afirmat oficialul în cadrul unei conferințe naționale.
Proiectele europene și PNRR pot fi afectate. Desființarea INP ar fi o greșeală similară cu acțiunea lui Ceaușescu din 1978, când a fost desființată Direcția Monumentelor Istorice
Institutul realizează cercetări arheologice și înregistrează situri, gestionează proiecte de patrimoniu esențiale pentru țară. Pierderea acestei structuri ar putea duce la întreruperea susținerii financiare din fonduri europene sau PNRR, punând în pericol realizarea acestor proiecte. În plus, specialiștii INP participă suplimentar în comisii de evaluare, adesea fără remunerație, iar activitatea lor este vitală pentru implementarea programelor naționale. Dacă INP dispare, aceasta ar putea duce la grave prejudicii culturale și financiare pentru România, inclusiv majorarea costurilor în viitor.
Desființarea institutului s-a comparat cu decizia lui Nicolae Ceaușescu din 1978, când a desființat Direcția Monumentelor Istorice, fapt care a dus la distrugerea multor monumente și biserici, precum și a cartierului Uranus, înlocuit cu Casa Poporului.
INP reglementează exproprierile și protejează monumentele istorice
INP are un rol crucial în definirea orientărilor legate de patrimoniu, emițând puncte de vedere fundamentate. În cazul autorităților locale și dezvoltatorilor imobiliari, avizele INP sunt obligatorii pentru Planurile Urbanistice Generale și Zonale, iar cercetările arheologice sunt suportate financiar de aceștia în zone cu risc pentru situri sau monumente istorice.
„În țări din Europa precum Germania, avizarea pentru construcții durează aproximativ 2 ani, perioadă în care se efectuează cercetări amănunțite pentru evitarea impactului asupra patrimoniului. La noi, însă, încercăm să eliminăm aceste cercetări și avize.”
În general, în România, autorizarea proiectelor de infrastructură și construcții se face adesea fără studii prealabile pentru patrimoniu, ceea ce pune în pericol integritatea patrimoniului cultural.
brancusi-unesco
- Solicităm ministrului Culturii, András István Demeter, și prim-ministrului, Ilie Bolojan, păstrarea și menținerea INP ca instituție publică distinctă, autonomă, cu personalitate juridică, având ca rol principal protejarea patrimoniului cultural național.
- PATRIMONIUL CULTURAL ESTE UN BUN PUBLIC, nu un instrument politic. Transferul atribuțiilor către un aparat administrativ politic subminează controlul public, vulnerabilizând integritatea patrimoniului. Într-un stat democratic, protecția patrimoniului se face prin expertiză, transparență și responsabilitate instituțională, nu prin decizii netemeinice, avertizează Fundația Pro Patrimoniu.
De ce este fundamental INP
INP reprezintă singura entitate din România cu misiunea de a administra politicile publice în domeniul patrimoniului cultural: cercetare, inventariere, conservare, restaurare și promovare a patrimoniului inmaterial, mobil, imobil și digital.
Reprezentanții Fundației Pro Patrimonio, condusă de arhitectul Șerban Sturdza, subliniază contribuția sa la conceperea reformelor culturale și asigurarea protecției memoriei colective.
Biserica Mănăstirii Turnu din Prahova. Sursa foto: GÂNDUL
Destinat listei principale de responsabilități:
- Supervizarea fondurilor publice pentru restaurarea monumentelor – Programul Național de Restaurare (PNR – peste 500 de monumente restaurate) și Timbrul Monumentelor Istorice (TMI – 17 milioane de euro deja investiți, peste 50 milioane euro contractate; peste 300 de contracte în ultimii 5 ani);
- Gestionarea bazelor de date naționale referitoare la patrimoniu – Lista Monumentelor Istorice, Repertoriul Arheologic Național, Inventarul patrimoniului mobil, Registrul patrimoniului imaterial;
- Reprezentarea României în calitate de membru UNESCO și implementarea Convenției pentru patrimoniul mondial (1972);
- Fundamentarea deciziilor pentru intervenții asupra bunurilor culturale, în baza recomandărilor specialiștilor – CNMI, secțiuni de specialitate, CZMI;
- Rol esențial în autorizarea intervențiilor asupra monumentelor și zonelor protejate, prin opinii independente și argumentate;
- Realizarea de cercetări și studii avansate, în colaborare internațională, în domeniul patrimoniului;
- Reunirea în cadrul unei singure structuri a peste 25 de specialiști cu experiență vastă în protejarea patrimoniului cultural.
Efectele disoluției, comasării sau absorbției INP în Ministerul Culturii
-
- Posibile blocaje în îndeplinirea obiectivelor din PNRR, în condițiile dispariției unei entități separate de implementare cu atribuții specifice
- Riscul pierderii finanțării europene de cca 15 milioane de euro, penalizări de peste 100 milioane de euro și afectarea fondurilor dedicate programului Valul Renovării, în valoare de aproximativ 2,2 miliarde de euro
- Întârzierea sau anularea proiectelor pentru monumente istorice (PNR, TMI);
- Pierderi în procesul de reformare structurală în domeniu;
- Pierderea personalului cu expertiză înaltă, dificil de înlocuit, în condițiile salariilor mici și a subdimensionalizării sistemului;
- Fragmentarea și politizarea expertizei, reducând independența profesională;
- Întârzierea digitalizării și a catalogării patrimoniului, esențiale pentru protejarea și securizarea națională;
- Pretul pentru reorganizare ar putea depăși economiile estimate, conform Fundației Pro Patrimonio.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Încă un ministru cu „probleme” în Guvernul Bolojan: a inclus în CV un master contestat, realizat în cadrul unui ONG
România renaște. Fenomenul din Țara Făgărașului care vindecă rănile memoriei naționale. Povestea tinerilor care revin din străinătate pentru a revitaliza casele părăsite, moștenire a strămoșilor
Obiective UNESCO propuse: închisoarea de la PITEȘTI și Mănăstirea ARGEȘULUI, pentru a educa tinerii din lumea întreagă în istorie…