Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a abordat deschis una dintre cele mai sensibile teme din discursul public moldovenesc, într-un interviu amplu acordat unor jurnaliști britanici de prestigiu. În contextul discuțiilor despre securitatea regională, influențele externe și viitorul democratic al țării, lidera de la Chișinău a exprimat pentru prima dată clar poziția referitoare la un eventual referendum privind unirea cu România.
Discuție aprofundată despre istorie, actualitate și presiuni externe
Într-o conversație de peste o oră cu Rory Stewart și Alastair Campbell, doi dintre cei mai renumiți jurnaliști britanici și gazde ale celui mai popular podcast din Regatul Unit, Maia Sandu a vorbit despre multiplele provocări cu care se confruntă Republica Moldova. Interviul a abordat subiecte precum propagandă rusească, ingerințe ale lui Vladimir Putin în procese democratice din țări europene și dificultățile unei națiuni mici aflate la granița estică a Uniunii Europene.
Lidera de la Chișinău a transmis și despre experiențele personale din copilărie petrecută în Uniunea Sovietică, despre modul în care limba română a rezistat sub regimul comunist și despre mișcările de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80, ce au avut un impact profund asupra societății moldovenești.
Revitalizarea identitară și dezbaterile privind reunirea
Maia Sandu a explicat că, în acea perioadă, reunirea cu România a reprezentat o temă frecvent discutată în spațiul public, având în vedere legăturile istorice dintre cele două state. Ea a subliniat că Republica Moldova a fost parte a României și că, la sfârșitul anilor ’80, existau ample mișcări pentru susținerea identității naționale.
„La sfârșitul anilor 80 au avut loc mișcări de renaștere națională și, evident, discuții despre reunirea cu România, deoarece Moldova a fost anterior parte a României. La acea vreme, nu puteam estima câți oameni ar fi fost dispuși să voteze, deoarece nu am avut un referendum. Însă, dacă judecăm după numărul celor implicați în mișcarea de renaștere și după cei care au ieșit în stradă, în sute de mii, putem afirma că avea un sprijin semnificativ pentru reunirea cu România”, a precizat Maia Sandu.
Președintele a evidențiat că lipsa unui referendum în acea perioadă face imposibilă stabilirea precisă a voinței populației, chiar dacă mobilizarea masivă din Piața Marii Adunări Naționale sugera un suport considerabil.
Declarație directă despre un posibil referendum
Momentul central al interviului a fost cel în care Maia Sandu a fost întrebată explicit dacă susține unirea cu România. Răspunsul a fost unul categoric, reprezentând o premieră de la începutul mandatului prezidențial.
„Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România”, a afirmat lidera de la Chișinău.
Ea a explicat contextul acestei opțiuni, făcând referire la situația geopolitică actuală și la provocările tot mai mari pentru micile state în protejarea democrației și suveranității.
„Priviți ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, vedeți ce se întâmplă în lume. Devine tot mai dificil pentru o țară precum Republica Moldova să supraviețuiască, să mențină democrația și suveranitatea sa”, a detaliat Maia Sandu.
Realism politic și orientare europeană
Totodată, șeful statului moldovean a precizat că, din poziția de președinte, trebuie să țină cont de realitățile politice interne. Maia Sandu a subliniat că în prezent nu există o majoritate favorabilă unirii cu România, însă există un consens general pentru aderarea la Uniunea Europeană.
„În calitate de președinte al Republicii Moldova, înțeleg că nu există o majoritate pentru unirea cu România, dar există o majoritate care sprijină integrarea europeană și acționăm în această direcție. Acest obiectiv este mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea”, a menționat Maia Sandu.
Avertisment privind influența Kremlinului
În cadrul interviului, Maia Sandu a abordat și rolul Rusiei în destabilizarea regiunii și a afirmat că Vladimir Putin își dorește controlul asupra Europei. Ea a atras atenția asupra faptului că amploarea implicării Kremlinului în treburile interne ale Uniunii Europene nu este încă pe deplin conștientizată.