Sentimentul că „toți suntem răciți” din ultimele săptămâni are suport în realitatea că super-gripa K, tulpina de virus gripal cea mai răspândită în sezonul actual în Europa, a ajuns și în România. Este o infecție contagioasă, cu o nouă variantă „mutantă” care determină și persoane vaccinate să se poată îmbolnăvi de gripă, afirmă medicul de familie Sandra Alexiu și medicul infecționist Adrian Marinescu, directorul Institutului „Matei Balș” din București.
- Există teste nazale în farmacii pentru identificarea mai multor tulpini. Când se recomandă realizarea acestor teste?
- Care sunt principalele simptome ale bolii.
- Ce tratament este indicat și cum se corelează cu problemele cardiace în cazul administrării multor medicamente.
- Când devine necesar consultul spitalicesc.
Statistica Institutului Național de Sănătate Publică indică faptul că numărul cazurilor de gripă în ultima săptămână centralizată este de aproape patru ori peste media din ultimele cinci sezoane.
Numărul total de cazuri de gripă clinică în săptămâna 29 decembrie 2025 – 4 ianuarie, perioada cea mai recent monitorizată, a fost de 10.570 la nivel național, conform datelor INSP.
Acest număr include doar pacienții spitalizați, însă în realitate, numărul total este mai mare, deoarece, conform specialiștilor, nu toți necesită internare.
Deși se observe o scădere față de săptămâna precedentă (12.630 cazuri), autoritățile medicale semnalează o „subraportare în perioada sărbătorilor”. Conform INSP, numărul de cazuri este de 3,8 ori mai mare decât media sezonieră obișnuită (2.778 cazuri) și de peste două ori mai mare decât în aceeași perioadă a sezonului anterior (4.694 cazuri).
Tot în această perioadă, INSP a raportat și 8 decese în rândul persoanelor infectate cu gripă, iar de la începutul sezonului rece, s-au înregistrat 11 decese.
„Suntem într-un punct de maximă intensitate”
Directorul Institutului „Matei Balș”, medicul infecționist Adrian Marinescu, afirmă că „sezonul gripal actual se află în vârful activității, de câteva săptămâni încoace”.
Medicul evidențiază o creștere clară a numărului de pacienți la Institutul „Matei Balș” comparativ cu o lună obișnuită, situație valabilă la toate unitățile de boli infecțioase și pediatrie din țară.
Conform medicului, „în fiecare zi, avem cel puțin 100 de prezentări pentru infecții respiratorii acute, cele mai frecvente fiind legate de gripă”.
Ce reprezintă „super gripă K”
Majoritatea cazurilor nu sunt severe, însă există și pacienți cu nevoie de monitorizare și internare, din cauza factorilor de risc, a vârstei sau pentru că sunt copii mici. „Este nevoie de un număr considerabil de paturi pentru internări, fiind necesară și externarea periodică pentru a face loc noilor cazuri. Este o provocare în organizare”, detaliează medicul pentru cititorii HotNews.
Cele mai multe cazuri sunt diagnosticate cu varianta K a virusului gripal, denumită în Europa „super gripă K”. Este o tulpină de gripă tip A, iar prezența sa a fost confirmată prin secvențiere în laboratorul de genetică al Institutului „Matei Balș”.
Contagiozitate crescută
În cabinetele medicilor de familie, ajung, în această perioadă, mulți pacienți cu gripă, precizează Sandra Alexiu, medic de familie în Jilava și președinte al Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov.
„Perioada cu zile libere și vacanțe a diminuat, momentan, numărul cazurilor, însă reîntoarcerea în colectivitate va crește riscul de contagiune. Tulpina K este o variantă mutantă, foarte contagioasă”, explică medicul.
Simptome similare cu cele ale gripei tradiționale
Simptomatologia cauzată de gripă K este comparabilă cu cea a gripei obișnuite, precizează Adrian Marinescu.„Infecția virală, mai ales dacă vorbim despre gripă, are o gamă largă de manifestări, nu doar respiratorii, ci și digestive. Mulți copii manifestă inițial doar simptome digestive”, adaugă acesta.
Medicul Sandra Alexiu confirmă că simptomele gripei K sunt asemănătoare, însă pot fi mai severe: „Este dramatic pentru că febra poate atinge 39,6°C. Adulții resimt mai greu această febră înaltă, pe când copiii suportă mai bine febra ridicată, fiind ajutați de sistemul lor imunitar”, explică ea.
Condiții în care „persoana este efectiv imobilizată”
„La adulți, febra foarte mare, durerile de cap și musculare – caracteristice gripei – pot fi mai dificil de tolerat decât la copii”, adaugă Sandra Alexiu.
„Gripele provoacă afectare generalizată, cu febră mare, dureri musculare, disconfort cranian, eventual dureri de gât și tuse uscată. Persoana se află în pat, simptomele sunt mai accentuate decât la răceala sezonieră”, explică medicul.
Cât durează, în mod normal, simptomele gripale?
Medicul Adrian Marinescu menționează că „gripa nu reprezintă doar o răceală obișnuită, ci o boală care te imobilizează. În general, episodul acut durează o săptămână, dar poate dura și mai mult. Tusea, de exemplu, poate persista săptămâni. Mulți consideră că simptomele s-au clarificat în momentul dispariției febrei mari, însă uneori simptomele pot avea evoluție prelungită, fără febră înaltă sau risc de complicații”.
„Astenia fizică și tusea prelungită indică o recuperare lentă, un semn că organismul a rămas afectat după infecția virală acută, ceea ce este frecvent”, adaugă managerul Institutului „Matei Balș”.
Tratament la domiciliu sau în spital?
Multe persoane se întreabă dacă trebuie să consulte medicul sau să rămână acasă atunci când febra devine dificil de controlat și apar simptome severe, în special la copii.
„Este recomandabil ca, în primul rând, să fie utilizat un termometru precis pentru măsurarea temperaturii și un antitermic (Paracetamol) pentru reducerea febrei”, indică Sandra Alexiu.
„Initial, nu trebuie să se sară la urgență sau să se cheme ambulanța, evitând suprasolicitarea sistemului medical. Camera de gardă nu poate evalua cazurile minore și copiii cu febră joasă”, subliniază ea.
În caz de urgență, primul contact trebuie să fie cu medicul de familie, recomandă medicul, care adaugă: „Un specialist poate ghida pacientul pentru tratament acasă sau, dacă sunt semne de alarmă, va indica prezentarea în unitate. Pentru copii, există și sistemul PEDITEL, de telemedicină pediatrică disponibil non-stop, gratuit”.
„Greșeli frecvente: începerea antitermicelor la temperaturi de 37,2°C”
La copiii sub 3 luni, antitermicul se administrează dacă febra atinge 38°C, iar peste această vârstă, tratamentul trebuie inițiat la 38,5°C, menționează Sandra Alexiu.„Uneori, oamenii nu citesc corect temperatura sau încep tratamentul cu antitermice la 37,2°C, ceea ce poate împiedica răspunsul imun. O temperatură moderată stimulează producția de anticorpi, activând sistemul imun”, explică ea.
„Reducerea precoce a febrei la 37,2°C poate inhiba această reacție naturală a organismului, ceea ce întârzie procesul de vindecare. În plus, medicamentele pentru scăderea febrei nu sunt întotdeauna necesare, dacă simptomele sunt moderate”, adaugă medicul de familie.
„Primul antitermic recomandat este Paracetamolul, conform prospectului, în doza recomandată, exceptând persoanele alergice”, avertizează ea.
Corelația cu afecțiunile cardiace și folosirea medicamentelor multiple
O problemă frecventă menționată de medicul de familie vizează achiziția și administrarea, fără sfatul specialistului, a multor medicamente pentru răceală și gripă, din farmacii, din cauza reclamelor. „Dozele mari de Paracetamol și derive de adrenalină pot fi dăunătoare persoanelor cu boli de inimă sau astm”, avertizează ea.
Medicul mai recomandă urmarea metodelor ne-medicamentoase pentru reducerea febrei: „Aplicarea de comprese reci pe frunte, atunci când zona este fierbinte”.
Utilizarea antivirale: eficiență limitată dacă nu se administrează în primele 24-48 de ore
Medicul de familie adaugă că, nu pentru toți pacienții, medicamentele antivirale sunt recomandate, deoarece „afectați pot beneficia de aceste tratamente doar dacă le încep în primele 24-48 de ore de la debutul simptomelor. Administrarea timpurie reduce severitatea simptomelor și contagiozitatea”.
„Există și reacții adverse, iar utilizarea excesivă poate conduce la rezistență virală, limitând eficiența medicamentelor”, explică ea.„Antiviralul nu trebuie perceput ca un leac universal, ci ca o opțiune în cazul tratamentului precoce”.
De asemenea, medicul precizează că unii oameni iau medicamente antivirale preventiv, ceea ce nu este recomandat, deoarece vaccinarea este metoda de protecție principală: „Prevenția trebuie asigurată prin imunizare, nu prin medicamente”.
Când este recomandată testarea pentru gripă?
Testarea pentru gripă se realizează cu aparate disponibile în cabinetele medicilor sau în farmacii, ideal fiind în primele zile din apariția simptomelor, recomandă Adrian Marinescu. „Cu cât se testează mai devreme, cu atât tratamentul poate fi inițiat mai rapid”, explică specialistul.
Testarea precoce permite și administrarea de medicamente antivirale, reducând riscul de complicații și riscul de transmitere a bolii în primele 24 de ore, când efectul este maxim.
În cazul în care tratamentul antiviral este administrat înainte de test, rezultatul poate fi influențat, deoarece încărcătura virală scade în organism”, adaugă el. De asemenea, tratamentul cu antitermice nu afectează rezultatul testului pentru gripă.
De ce pot contracta boala chiar și persoanele vaccinate împotriva gripei
Super-gripa K nu doar că are un grad ridicat de contagiozitate, ci și cauzează fenomenul de „drift” viral, semnalat de medicul Sandra Alexiu: „Mutțiile minore ale virusului gripal pot scădea eficacitatea vaccinului, care a fost conceput pentru o tulpină inițială, nemutată”.
„Persoanele vaccinate sunt protejate, în special împotriva formelor severe și a complicațiilor, dar pot totuși să facă gripă, deoarece virusul se modifică ușor față de cel din vaccin”, explică ea. „Acest fenomen apare la intervale de câțiva ani”.
Prognosticul final privind eficacitatea vaccinului în sezonul gripal curent va fi disponibil după încheierea sezonului, în martie – aprilie, menționează Adrian Marinescu.
Vaccinarea se poate continua, având în vedere prelungirea sezonului gripal în martie
Directorul Institutului „Matei Balș” recomandă imunizarea chiar și după perioada oficială de sezon, deoarece acesta poate continua și în luna martie sau aprilie.„Este ideal ca vaccinarea să se facă în noiembrie, însă, pentru persoanele nevaccinate, este foarte important să se protejeze individual. Vaccinul reduce semnificativ riscul de forme severe și de complicații fatale”, afirmă medicul.
El mai secundă că imunitatea se formează în aproximativ 10-14 zile de la administrare și că sezonul gripal poate avea extinderi peste așteptări. Astfel, este indicată imunizarea și în lunile următoare, pentru a preveni cazurile de gripă.
Vaccinul antigripal este actualizat anual și include tulpinile cele mai frecvent întâlnite în sezonul anterior, precum A/Victoria -H1N1, A/Croatia – H3N2 și B/Austria.