România încheie anul 2024 cu cea mai ridicată rată a deceselor rutiere din Uniunea Europeană: 78 de victime la un milion de locuitori. În aceeași statistică, Bulgaria urmează cu 74, iar media UE este de 45. Diferența este semnificativă când comparăm România cu țări recunoscute pentru siguranța rutieră: Suedia (20) și Danemarca (24). Nu vorbim despre diferențe marginale, ci despre o diferență majoră care reflectă starea infrastructurii, respectarea regulilor și, la fel de important, comportamentul nostru în trafic.
În total, în țările membre ale UE, au murit aproximativ 19.940 de persoane în 2024, înregistrând o scădere de 2% comparativ cu anul precedent. Tendența pe ultimul deceniu indică o diminuare de la 24.358 de decese în 2015, însă ritmul acestora rămâne lent, iar România se menține în zona cu cele mai ridicate valori, conform clasamentului publicat de Parlamentul European. Pentru o țară ce a discutat ani la rând despre modernizare, digitalizare și aliniere la standardele europene, faptul că în domeniul siguranței rutiere ocupă în continuare poziții de vârf în clasament negativ reprezintă un semnal clar al unui dezechilibru sistemic, nu o coincidență accidentală.
Numărul deceselor la un milion de locuitori în țările din Europa / foto: Parlamentul European
Un clasament care evidențiază distanța dintre România și Europa „în siguranță”
Dacă analizezi harta cu ratele de decese rutiere pe milion de locuitori, Europa pare divizată în două zone. În Nord și în câteva state din Vest, valorile sunt considerabil mai reduse: Suedia are 20, Danemarca 24, Malta 21, iar Olanda, Irlanda și Finlanda se situează în jurul valorii de 32. Germania înregistrează 33, Spania 37, Austria 38, Belgia 40. În schimb, în zonele Est și Sud-Est, cifrele sunt ridicate: Grecia 64, Croația 62, Letonia 60, Portugalia 58, iar România și Bulgaria domină cu cele mai înalte valori.
România, cu o rată de 78, depășește semnificativ media europeană de 45. Aceasta înseamnă că, în raport cu populația, pierdem aproape dublul față de media continentului. Mai mult, depășim clar țări comparabile ca mărime sau geografie, precum Polonia (52), Ungaria (52) sau Cehia (45). Faptul că poziția de frontrunner în clasament negativ se menține și în 2024 indică o problemă persistentă, ce provine dintr-o strategie ratată și de la o situație care se repetă.
Din punct de vedere statistic, se poate observa și o tendință intuitivă: cele mai multe tragedii sunt influențate de factorul uman. Instituțiile europene estimează că erorile umane sunt implicate în aproximativ 95% dintre accidentele rutiere. De aceea, se pune accent pe două direcții: reguli și infrastructură de siguranță, care „absorb” greșelile, precum și tehnologii pentru automobile mai sigure și sisteme obligatorii ce reduc gravitatea impactului sau evită coliziunile.
Motivul pentru care România înregistrează cele mai multe victime rutiere și interpretarea statisticilor despre cei vătămați
România ocupă această poziție din cauza unei combinații de factori: viteze excesive pentru condițiile reale ale drumurilor, depășiri riscante, intersecții periculoase, o infrastructură care nu oferă protecție în cazul greșelilor și aplicarea inconsistentă a regulilor. Aceste aspecte sunt mai vizibile pe drumurile naționale cu trafic intens, în zone fără separatoare de sens, în localități unde limitele de viteză sunt ignorate, precum și în zonele în care pietonii și bicicliștii sunt vulnerabili.
Un alt indiciu provine din modul în care Uniunea Europeană descrie grupurile vulnerabile: la nivel european, bărbații reprezintă 77% dintre victimele rutiere (date din 2023), indicând un model clar legat de comportament și expunere. De asemenea, persoanele peste 65 de ani sunt din ce în ce mai expuse: 31% din decesuri apar în această categorie, deși reprezintă 21% din populație. Tinerii între 18 și 24 de ani contribuie cu 12% din decese, fiind doar 7% din populație. În concluzie, două extreme de vârstă plătesc un preț disproporționat: cei cu reflexe și decizii în formare și cei pentru care fragilitatea fizică duce la consecințe fatale mai rapid.
Din punct de vedere al politicilor, Uniunea Europeană are ca obiectiv Vision Zero, adică reducerea la zero a deceselelor pe șosele până în 2050. Printre măsurile recomandate se numără limite de viteză de 30 km/h în zone rezidențiale, toleranță zero pentru consumul de alcool la volan, îmbunătățiri ale infrastructurii și implementarea obligatorie a unor sisteme de siguranță pe vehicule. În plus, se menționează progrese lente, dar constante, și diferențe semnificative între țări, unele reușind scăderi importante, în vreme ce altele stagnează.
În cazul României, rezolvarea problemei nu se rezumă la o singură măsură sau la amenzi. Este nevoie de drumuri proiectate pentru a diminua severitatea accidentelor, controale consistente, educație rutieră aplicată și intervenții acționând în zonele cu risc ridicat. Fără o reformă a sistemului care determină accidente, pericolul va continua să fie prezent, chiar și dacă statisticile generale ale Uniunii Europene arată îmbunătățiri.