Populația rezidentă a României continuă să scadă, iar semnele îmbătrânirii demografice devin tot mai evidente în statisticile oficiale. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2025, România avea 19,043 milioane de locuitori, cu 24.400 mai puțini față de anul anterior. În spatele acestei cifre se află două tendințe opuse: un spor natural extrem de negativ și o migrație internațională în creștere, dar insuficientă pentru a compensa pierderea populației.
De ce scade populația, deși fluxul migratoriu e pozitiv
INS evidențiază ca principală cauză a diminuării populației sporul natural negativ, adică diferența dintre numărul de nașteri și decese. În esență, România continuă să înregistreze mult mai multe decese decât nașteri, iar bilanțul pentru perioada analizată este sever: minus 100.900 de persoane. Aceasta reprezintă cea mai gravă problemă care afectează demografia țării.
Simultan, migrația internațională a rămas în echilibru pozitiv: în 2024, numărul imigranților a depășit numărul emigranților cu 71.300 de persoane. Cu alte cuvinte, România a atras mai mulți oameni decât a pierdut prin plecări în afara țării. Totuși, câștigul din fluxul migratoriu nu este suficient pentru a compensa declinul natural, astfel că populația generală înregistrează o scădere. Datele indică și un aspect interesant: bărbații predomină atât printre emigranți (53,3%), cât și printre imigranți (64,5%), oferind indicii despre tipul de mobilitate și segmentele de populație cel mai activ în migrație.
Îmbătrânirea populației se accentuează, iar tinerii dispar treptat
INS remarcă o schimbare structurală de ordin demografic, care poate fi chiar mai semnificativă decât declinul numeric: îmbătrânirea populației se adâncește. Procentul persoanelor de 65 de ani și peste a urcat la 20,3% la 1 ianuarie 2025, față de 20% la 1 ianuarie 2024. Chiar dacă diferența pare mică (0,3 puncte procentuale), într-o populație de zeci de milioane, astfel de variații în doar un an reprezintă schimbări consistente.
În același timp, procentul tinerilor (0–14 ani) a scăzut de la 15,9% la 15,4%. În termeni simpli, baza piramidei demografice se îngustează, în timp ce segmentul de vârstă mai înaintată se extinde. Indicele de îmbătrânire a crescut și el: de la 125,8 vârstnici la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2024) la 131,3 persoane vârstnice la 100 de tineri (la 1 ianuarie 2025). Acest indicator evidențiază clar tendința spre o populație tot mai îmbătrânită.
Un alt aspect relevant este distribuția pe medii. Numărul de locuitori din mediul urban a fost de 9,770 milioane, în scădere cu 1,3% față de anul precedent, iar populația feminină a însumat aproximativ 9,753 milioane de persoane, reducere de 0,4%. Chiar și în zonele unde descreșterile procentuale par modeste, ele confirmă același trend: România devine, an de an, o țară cu o populație în scădere și o pondere tot mai mare de vârstnici.