Judecătorii Curții Constituționale a României se adună, vineri, începând cu ora 10:00, pentru a analiza, pentru a patra oară, dacă legea propusă de Guvernul Bolojan, care modifică pensiile magistraților, este sau nu constituțională. Surse din cadrul instituției indică, însă, pentru HotNews, o nouă amânare a deciziei.
- Astăzi, de la ora 9:00, la Curtea de Apel București are loc un nou termen pentru judecarea dosarelor în care avocata Silvia Uscov contestă numirea judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuoic.
- Inițiativa fără precedent a avocatei Uscov, membră AUR, a intervenit în contextul blocajului de la CCR provocat de cei patru judecători propuși de PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, care au boicotat două ședințe consecutive din decembrie, cauzând lipsa de cvorum și imposibilitatea de a se lua o hotărâre.
Pe ordinea de zi a ședinței de astăzi a CCR figurează un singur punct, cel privind pensiile magistraților. Surse din cadrul Curții avertizează, însă, că nu va fi un deznodământ clar.
„Se anticipează o nouă amânare”, au declarant pentru HotNews, înaintea ședinței de vineri, surse din CCR.
O amânare, o retragere din ședință și absența unor judecători
Ședința de astăzi a CCR reprezintă a patra reuniune anunțată pentru a decide asupra proiectului de modificare a pensiilor magistraților. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea, a contestat inițiativa Guvernului imediat după adoptarea acesteia de către Parlament, la începutul lunii decembrie.
La prima întâlnire a CCR, din 10 decembrie, judecătorii au decis să amâne deliberarea. Ulterior, la ședința din 28 decembrie, patru judecători, toți propuși de PSD — Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga — au părăsit sala, împiedicând luarea unei decizii definitive.
„Nu există o regulă care să limiteze amânările în procesul decizional al Curții. Pot exista multiple reprogramări”, explica Tudorel Toader, fost judecător CCR timp de zece ani, într-un interviu pentru HotNews.
La reluarea ședinței din 29 decembrie, judecătorii care anterior părăsiseră sala nu s-au mai prezentat, astfel că deliberările nu au continuat.
Surse din CCR afirmă că regulamentul instituției prevede că, pentru a se lua o hotărâre pe un subiect precum constituționalitatea sau neconstituționalitatea unei legi, toți judecătorii implicați în deliberare trebuie să fie prezenți. În cazul proiectului de lege pentru pensii, toți cei nouă judecători au participat la deliberări, fiind necesară prezența tuturor pentru emiterea unei decizii, conform acestor surse.
Boicotul judecătorilor și poziția lor
După ultimul boicot, cei patru judecători au transmis un comunicat comun în care au explicat că absența lor nu a fost un obstacol în activitatea Curții, ci o decizie de a respecta regulile de funcționare și cadrul legal.
Ei au adăugat că participarea la ședințe ar fi echivalat cu acceptarea unor proceduri neconforme cu legea și cu regulamentul Curții, considerând acțiunea lor un act responsabil față de mandatul de judecător constituțional.
Cele patru judecători și poziția lor față de Guvern
În comunicatul lor, judecătorii susțineau că solicitarea amânării deciziei a fost motivată de dorința de a obține un punct de vedere oficial din partea Guvernului, pentru a clarifica dacă legea modifică sau nu aspecte ale pensiei de serviciu, sau dacă doar o abrogă integral, așa cum rezultă din jurisprudența Curții.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a explicat joi, 15 ianuarie, că Executivul nu a primit niciun astfel de aviz din partea CCR după ultima ședință, din 29 decembrie 2025.
Declarațiile președintei CCR, Simina Tănăsescu: „Studiile de impact nu sunt obligatorii pentru constituționalitate”
După afirmațiile celor patru judecători, președinta CCR, Simina Tănăsescu, a menționat că studiul de impact nu reprezintă un criteriu obligatoriu pentru analiza constituțională a legilor.
„Deși în presă au apărut speculații despre un studiu de impact, trebuie să clarific: acest document este unul premergător, prevăzut de legea 24/2000, și nu influențează în mod determinant deciziile Curții. Deciziile noastre sunt publicate în Monitorul Oficial și rămân supuse jurisprudenței constante, iar studiile de impact nu sunt un criteriu de analiză a constituționalității”, a declarat Tănăsescu într-o conferință de presă din 29 decembrie.
Aspecte ale legii care modifică pensiile magistraților
Legea pentru care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament, în data de 2 decembrie, este diferită principal de varianta inițială respinsă de CCR în octombrie, prin extinderea perioadei de tranziție la 15 ani față de 10 ani anterior.
- Proiectul prevede ca pensia să reprezinte 70% din ultimul salariu net, menținând procentul propus anterior.
- Perioada de tranziție a fost extinsă de la 10 la 15 ani, astfel încât, după această perioadă, magistrații vor putea ieși la pensie la 65 de ani.
- Vârsta de pensionare va crește anual cu un an până în 2042, când judecătorii și procurorii vor putea beneficia de pensie la 65 de ani.
- Cuantumul pensiei de serviciu va fi stabilit la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu va depăși 70% din ultima indemnizație netă.
- Magistrații pot opta pentru pensionare anticipată dacă au 35 de ani vechime, dar o penalizare de 2% pe an, până la atingerea vârstei standard de 65 de ani.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților constituie 80% din ultimul salariu brut.
Primul moment de asumare a răspunderii în Parlament de către premierul Bolojan asupra legii pensiilor a fost pe 1 septembrie, restul procesului fiind respins de CCR în octombrie pentru nerespectarea procedurii legislative, inclusiv neobținerea avizului de la Consiliul Superior al Magistraturii.
Se prevede că legea se va aplica de la 1 ianuarie 2026, însă, din cauza întârzierii avizului și a deciziei CCR, această dată va trebui modificată de Parlament înainte de promulgare.
De această inițiativă depind și fonduri în valoare de 231 milioane de euro din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Surse oficiale au menționat în decembrie că România are șanse să primească banii sau o parte din sumă, dacă legea pensiilor magistraților va fi adoptată până pe 28 ianuarie 2026, dată după expirarea termenului inițial.