Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto. Sursă foto: Attila KISBENEDEK / AFP / Profimedia
Viitorul Groenlandei nu reprezintă o problemă a Uniunii Europene, iar Ungaria a declarat deja că nu va susține o declarație comună la nivelul UE pe această temă, a menționat luni ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, conform agențiilor Reuters și EFE, citate de Agerpres.
„Considerăm că este o chestiune bilaterală (între Danemarca și SUA). Nu este o problemă comunitară. Nu vedem posibilitatea de a publica o declarație comună a Uniunii Europene”, a afirmat Szijjarto în cadrul unei conferințe de presă comune la Praga alături de omologul său ceh, Petr Macinka.
De asemenea, ministrul ceh a estimat că „nu este o situație simplă și nu poate fi soluționată doar printr-o declarație sau o exprimare verbală, ci necesită negocieri”. „Va fi nevoie de un dialog între SUA, danezi și groenlandezi, cu sprijinul altor oameni”, a spus oficialul ceh de externe.
Mai devreme în zi, premierul ceh Andrej Babis a refuzat în fața presei să-și exprime solidaritatea față de Danemarca și statele europene care o sprijină în fața intențiilor președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei.
„Nu pot exprima solidaritate față de Danemarca. De ce ar trebui s-o fac? Singurul lucru pe care îl putem spune este că, în cadrul NATO, liderul este SUA și aceste dispute sunt contraproductive, fiind necesar un acord”, a declarat Andrej Babis, adăugând că Statele Unite au încercat în trecut „de cinci ori” să achiziționeze insula arctică Groenlanda.
În contextul intenției lui Trump de a cumpăra sau, dacă Danemarca refuză să o vândă, de a o anexa prin forță, o serie de state europene, printre care Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda, și-au exprimat „solidaritatea deplină” cu Danemarca, iar unele au trimis în Groenlanda contingente militare simbolice, totalizând doar câteva zeci de soldați.
Totodată, Trump a amenințat sâmbătă aceste națiuni cu taxe vamale de 10% de la 1 februarie, urmând ca până la 1 iunie să crească la 25%, generând tensiuni în relațiile transatlantice. Ca urmare a acestei amenințări, Germania a retras duminică cei 15 militari trimiși în Groenlanda, iar Norvegia și Olanda, care au dispatchat câte doi militari, au anunțat că îi vor retrage.