„Nu aveam unde să ne ascundem de mirosul puternic: în interior mirosea, iar afară situația era și mai rea. Atunci am realizat că am contractat credite pentru a construi o locuință într-un mediu în care nu se poate respira”, povestește Dorina Milea, care în urmă cu trei ani s-a mutat în Ciulnița, Ialomița. De atunci a început lupta sa și a altor 12 vecini împotriva fabricii Clean Tech International, cel mai mare procesator de deșeuri animale din România. Ca răspuns la inițiativele locuitorilor din Ciulnița, compania Clean Tech le-a solicitat în instanță despăgubiri în valoare de 20 de milioane de euro.
- România a înregistrat în 2023 a doua cea mai semnificativă creștere în jurisdicții strategice împotriva participării publice (SLAPP) din Uniunea Europeană, conform raportului Coaliției Europene Împotriva SLAPP (CASE). Deși majoritatea acestor acțiuni sunt îndreptate spre persoanele care dezvăluie acte de corupție, SLAPP-urile împotriva apărătorilor mediului ocupă poziția a doua, inclusiv organizația AER Muntenia, înființată de 13 vecini din Ciulnița, județul Ialomița.
- Fabrica Clean Tech aparține unei companii germane specializată în eliminarea deșeurilor de animale. În ultimii ani, și fabrici din Marea Britanie și Franța ale acestei companii au fost acuzate de localnici de eliberarea unor mirosuri insuportabile.
În mijlocul lui noiembrie, o ceață densă acoperă câmpurile proaspăt arate din zona de la marginea Sloboziei. În cadrul acestor peisaje se află fabrica Clean Tech International, deținută de grupul german SARIA. Aici se pot deshidrata zilnic 360 de tone de măruntaie de pui și 180 de tone de pene fără sânge, reprezentând resturi de la 12 abatoare de păsări, adică 60% din producția națională de carne de pasăre.
Aerul de aici nu are miros de umezeală, ci de putrefacție. Duhoarea pătrunde în mașina Dorinei Milea, fondatoarea ONG-ului AER Muntenia. Deschidând portiera, caut aer curat, dar ochii încep să mă usture, iar stomacul vrea să reacționeze imediat la mirosul de pe drumul umed de pe lângă fabrica.
„Mi-aș dori să pot transmite cititorilor ce simt. Să înțeleagă mirosul de cadavru în care ne adormim și trezim. Dar, chiar și așa, senzația pe care o ai acum e doar marginală”, spune Dorina Milea.
Femeia, funcționar public, avea 53 de ani când s-a mutat în Ciulnița, o comună devenită resort pentru locuitorii din Slobozia care doresc să evadeze de poluarea din capitala Bărăganului. Ea a ales această zonă pentru aer mai curat pentru soțul ei, care suferă de o boală autoimună. Era 1 iulie 2022. Își amintește că a adormit cu ferestrele larg deschise.
„Voiam să ne răcorim de căldura extremei din iulie”, spune Dorina. Totuși, în cea de-a doua parte a nopții, a fost trezită de o uriașă duhoare. „Mi-am zis că o să murim în casă. Am sărit din pat. Nu aveam unde să ne ascundem: în interior mirosea, iar afară era și mai rău”, povestește ea.
Când mirosul s-a risipit, femeia blondă și de statură mică s-a așezat pe canapea și a început să plângă. „Atunci am înțeles că m-am îndatorat la banci pentru a construi această casă într-un loc unde nu se poate respira”.
Compania este acuzată pentru mirosuri neplăcute și în alte țări europene
Fabrica Clean Tech International se află la 700 metri de locuința familiei Milea, situată într-un cartier rezidențial al comunei Ciulnița. În 2011, fabrica și-a început activitatea prin producția de făină proteică destinat fertilizării terenurilor agricole și hranei pentru animale. În 2018, a fost achiziționată de SARIA, o corporație germană cu 13.000 de angajați, activă în 26 de națiuni. În alte locații, precum satul britanic Hartshill, apropiat de Coventry, și Issé, în apropierea Nantesului, locuitorii reclamă mirosuri persistente provenite de la fabricile deținute de aceeași companie.
Pe grupurile de Facebook din Hartshill și Issé, cetățenii solicită regulat depunerea de plângeri la Agenția de Mediu din Marea Britanie și, respectiv, franceză, în cazul mirosurilor intense. În vara lui 2024, comunitatea din Hartshill cere locuitorilor să sesizeze orice miros neplăcut. În același an, fabrica din Issé a declanșat un program de voluntariat pentru localnici, care pot face parte dintr-un juriu dedicat evaluării mirosurilor.
O petiție a adunat peste 1100 de semnături. Așa a luat naștere ONG-ul
Dacă stai pe vârful terasei familiei Milea, poți vedea camera de fum de la fabrica, de fiecare dată când vântul bate din direcția Ciulnița. Dorina își amintește începutul luptei împotriva mirosului, care exista și înaintea venirii lor aici, în comună cu 2.300 de locuitori.
„Uneori, mirosul ajunge până la mănăstirea din centru Slobozia. Dar mulți locuitori sunt pentru că se tem, pentru că fiecare are ceva de apărat în acest mic oraș: un loc de muncă, privilegii, prestigiu”, povestește ea.
Pe 2 iulie 2022, Dorina a lansat o petiție împotriva poluării olfactive cauzate de Clean Tech. În câteva zile, petiția a strâns 436 de semnături online și alte 700 de semnături în format fizic, adunate din trecerea prin centrul Sloboziei, oraș cu 41.000 de locuitori. În textul petiției, se citează: „Nu mai suportăm mirosul insuportabil în propriile case. Uneori, este de-a dreptul inacceptabil, ca și cum am avea un cadavru în interior”.
„Am devenit prizonieri în propriile locuințe. Nu putem ieși seara. Mirosul este insuportabil. Am un copil grav cu autism, care se simte foarte rău din cauza mirosului”, adaugă altcineva.
Motivata de aceste mărturii, Dorina Milea a început o campanie de proteste organizate atât în fața fabricii, cât și în centrul orașului Slobozia, și a depus multiple sesizări la Garda de Mediu, Direcția Sanitară și Instituția Prefectului.
„Dar, după multe sesizări ignorate și constatând că continuă să ne asfixieze în propriile case, am decis să înființăm un ONG. Ne-am gândit că pe cale instituțională nu vor putea ignora drepturile noastre, așa cum au făcut-o cu persoane fizice”, explică ea.
Primele nemulțumiri s-au concentrat pe dezbaterea publică pentru revizuirea autorizației de mediu a fabricii. Aceasta a fost organizată de primarul de atunci, Gheorghe Stelică, care inițial a găzduit sediul social al companiei la adresa sa. În timpul întâlnirii, locuitorii au exprimat dezacordul față de revizuirea și prelungirea autorizației, iar o apropiată a primarului a insultat-o verbal pe Dorina Milea, acuzând-o că ar fi „o persoană plătită de interese obscure”.
Primul proces în instanță
Pe 24 martie 2023, autorizația de mediu a companiei a fost revizuită. În același timp, AER Muntenia a depus o cerere pentru suspendarea acesteia, însă instanța a respins acțiunea, iar ONG-ul a decis să continue demersurile în justiție pentru a stopa activitatea companiei. În proces, reclamă ilegalități în desfășurarea dezbaterii și în monitorizarea emisiilor, precum și în deversarea apelor industriale în râu.
Compania solicită 20 de milioane de euro de la ONG
Ca răspuns, Clean Tech a solicitat 20 de milioane de euro daună morală de la membrii fondatori ai AER Muntenia, în cazul suspendării autorizației. Ulterior, compania a afirmat că, dacă instanța va respinge acțiunea, va depune o cerere separată pentru despăgubiri împotriva membrilor ONG, invocând răspunderea solidară. Un avocat independent menționează că astfel de acțiuni pot fi considerate strategii SLAPP, concepute pentru intimidare și blocarea protestelor civice.
Specialistul explică că aceste demersuri au ca scop reducerea și intimidarea activiștilor, fiind dificil de demonstra prejudiciul efectiv cauzat. În cazul respingerii, compania ar putea urma o acțiune pentru despăgubiri împotriva membrilor organizației.
Avocata Cătălina Rădulescu subliniază că solicitările de răspundere și acțiunile judiciare sunt de natură intimidantă și aparent menite să blocheze inițiativele civice, fiind un exemplu de abuz juridic de tip SLAPP.
Insinuări de securitate alimentară dacă activitatea este suspendată
În argumentația sa, avocatul companiei, Lucian Tufler, afirmă că amenzile și solicitările nu au ca scop pedepsirea, ci protejarea securității alimentare a țării, fiind vorba despre continuarea activităților de procesare a 60% din carne de pasăre a României. Suspendarea ar putea duce la deversarea necontrolată a resturilor și un dezastru ecologic major.
Compania cere și punerea sub sechestru a bunurilor imobiliare ale membrilor ONG, dar aceste măsuri au fost respinse. Cu toate acestea, litigiile rămân în evidențe, influențând viața membrilor organizației, precum și posibilitatea de a realiza alte investiții sau activități comune.
„Continuăm lupta. Am reușit să stopăm o a doua fabrică Clean Tech, pentru care compania a primit un sprijin de stat de 14 milioane de euro”, conchide Dorina Milea.
Deocamdată, patru membri ai AER Muntenia s-au retras, iar grupul de cetățeni a cheltuit aproape 12.000 de euro pentru onorariile judiciare, eforturi financiare semnificative pentru aceștia. „Este ca și cum ai achita o rată la bancă”, menționează Dorina Milea.
Premiul „bully-ul corporatist al anului” pentru Clean Tech și SARIA
Pentru încercarea de a obține despăgubiri de 20 de milioane de euro de la un ONG local, Clean Tech Internațional a primit în aprilie 2025 premiul de „bully-ul corporatist al anului” din partea Coaliției Europene Împotriva SLAPP, recunoscut pentru cazurile de abuzuri juridice împotriva activismului civic din UE.
Acest premiu a fost conferit după hotărârea Tribunalului Ialomița, care a respins suspendarea autorizației de mediu, argumentând că poluarea generată de suspendarea producției ar putea fi mai gravă decât disconfortul creat de poluarea olfactivă, întrucât fabrica procesează deșeuri de la 60% din producția de carne de pui națională. Judecătorul a adăugat că măsurătorile subiective ale mirosurilor nu pot fi considerate dovești științifice și că, în măsura în care acestea sunt evaluate doar empatic, nu pot contura un risc real pentru sănătate.
În același timp, compania a prezentat propriile măsurători, efectuate de laboratoare din Ungaria și Iași, incluzând monitorizarea derivatilor sulfurați și a altor gaze de versare.
Cum se măsoară mirosul? „Aceasta este o noțiune nelegală”
Detalii despre măsurătorile de miros și analizele efectuate au fost obținute de HotNews. Laboratorul maghiar a măsurat derivați ai hidrogenului sulfurat în 2022, dar fără a specifica data și ora prelevării, ceea ce face dificilă compararea cu perioadele de reclamații olfactive din comună. În schimb, studiul de impact realizat după inițierea acțiunii în instanță, realizat de SC IMPACT SANATATE SRL, concluzionează că valorile compușilor analizati sunt sub limitele legale, adăugând că disconfortul olfactiv este subiectiv și greu de cuantificat.
Întrebat despre mirosul perceput aproape de fabrică, avocatul companiei afirmă că: „Aceasta este o noțiune nelegală. Părerea ta este subiectivă. Pentru tine miroase, pentru mine nu”.
Însă, pentru locuitorii din comunitate, mirosul este clar, persistent și inconfundabil. „A început ieri seară, la ora 23:00, iar acum, la ora 8 dimineața, mirosul încă persistă. Respirăm în continuare aer toxic, în loc să trăim într-un cartier liniștit. Nu vreau să cresc copilul într-un mediu asfixiant”, afirmă un locuitor de pe un grup online despre poluarea de la Clean Tech. În același studiu, se recomandă plantarea unei perdele de vegetație pentru a reduce disconfortul, lucru dificil de realizat, având în vedere că singura barieră verde este una situată la 20 de kilometri distanță.
167.000 euro în amenzi aplicate companiei
Autoritățile au aplicat în ultimii ani amenzi în valoare totală de 167.000 de euro companiei pentru nerespectarea reglementărilor. Ultima sancțiune a fost emisă pe 2 noiembrie 2025, când Garda de Mediu a amendat firma cu 30.000 de euro pentru „miros de hoit și pene arse”. Facilitățile de producție au fost suspendate temporar în 2019 și 2022. În părerea avocatului, aceste amenzi sunt mici în comparație cu impactul și perioada de aplicare, motiv pentru care activitatea nu a fost complet închisă.
De asemenea, AER Muntenia continuă lupta în justiție pentru anularea autorizației pentru o nouă linie de procesare a sângelui, iar termenul următor este stabilit pentru ianuarie 2026 la Curtea de Apel București.
Activistă afectată profesional
„În ultimii ani, presiunea continuă ne-a costat integral. Oamenii pot fi intimidați, iar eu am fost revocată din funcția de administrator a Societății Servicii Publice Slobozia în 2025, pentru că am criticat activitatea fabricii și am vorbit despre poluare”, povestește Dorina Milea.
Deși a depus sesizări la ANI și DNA, a rămas fără sprijin legal. În plus, a fost suspectată de autorități pentru că a semnalat transportul apelor industriale în operatorul public de epurare, lucru pe care oficialii l-au folosit pentru a-i restricționa accesul sau pentru a o discredita.
Post-2025, cariera ei a fost afectată: a fost revocată, iar în prezent se confruntă cu dificultăți financiare cauzate de cheltuielile de judecată, care s-au ridicat la aproape 12.000 de euro, și de costurile proceselor și amenzii. „Este ca și cum aș plăti o rată bancară”, menționează ea. În proiectul de lege privind amănarea și stabilirea nivelului de disconfort olfactiv, autoritățile intenționează să reglementeze aceste aspecte pentru a proteja comunitățile afectate.
În noiembrie 2025, după cinci ani de la intrarea în vigoare a Legii 123/2020, Ministerul Mediului a lansat pentru consultare publică un proiect de metodologie de evaluare a disconfortului olfactiv și a planului de gestionare. Dacă acest cadru normativ va fi adoptat, va putea fi folosit pentru a reduce impactul asupra locuitorilor din Ciulnița.