Primul an al celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump la președinția SUA a avut un impact profund asupra comunității științifice din Statele Unite.
Reducerea bugetelor, concedierile în agențiile federale și anularea finanțărilor pentru cercetare au avut efecte ce depășesc statisticile și graficele, afectând direct viețile și carierele cercetătorilor.
Multe personalități din domeniu vorbesc despre un climat de insecuritate profesională fără precedent și despre o erodare accelerată a influenței științei în politicile publice.
Organizații precum Asociația Oamenilor de Știință îngrijorați califică situația drept una „șocantă” prin viteza și amploarea deciziilor luate.
Spre deosebire de primul mandat Trump, când astfel de episoade erau mai dispersate, acum comunitatea științifică se confruntă cu un val constant de reduceri și restructurări. Domenii sensibile, precum schimbările climatice, imunizările, sănătatea publică și inegalitățile sociale, sunt cele mai afectate, iar cercetătorii din aceste arii raportează inclusiv hărțuire online și intimidare, anunță revista Nature.
Reduceri de personal, finanțări suspendate și pierderea expertizei
La doar câteva luni după revenirea lui Trump la putere, mii de posturi din agenții precum NIH, EPA, NOAA, CDC și FDA au fost eliminate.
De asemenea, efectele unui blocaj guvernamental prelungit au paralizat activitatea multor instituții și au amplificat incertitudinea. În același timp, universitățile au resimțit impactul prin suspendarea sau anularea finanțărilor federale pentru cercetare fundamentală și formarea noilor generții de specialiști.
La US Geological Survey, de exemplu, bugetele pentru 2026 au vizat reduceri semnificative ale programelor de cercetare biologică.
Chiar dacă Congresul a intervenit pentru a salva o parte din fonduri, cercetătorii afirmă că restricțiile rămân severe: deplasările pentru monitorizare pe termen lung sunt limitate, colaborările sunt în așteptare, iar proiectele sunt întârziate cu luni sau chiar ani.
În multe cazuri, pierderea de personal a dus la întreruperea unor programe esențiale pentru protecția mediului și sănătatea publică.
Situația este similară și în cazul finanțărilor competitive. Mii de granturi oferite de NIH și NSF au fost afectate, o parte importantă fiind complet anulată, generând pierderi de miliarde de dolari.
Lipsa de transparență în procesul de selecție a granturilor tăiate a alimentat sentimentul de arbitrar și frustrare între cercetători.
Un viitor incert pentru cercetarea americană
Dincolo de efectele imediate, numeroși specialiști avertizează asupra consecințelor pe termen lung. Știința se bazează pe continuitate și pe acumularea de expertiză, iar aceste procese nu pot fi refăcute rapid.
Cercetători cu experiență aleg să plece din Statele Unite sau să părăsească sistemul, alimentând temerile unui „exod al creierelor”.
De asemenea, presiunea politică asupra agențiilor federale ridică întrebări privind utilizarea dovezilor științifice în luarea deciziilor. Mai mulți angajați afirmă că recomandările bazate pe cercetare sunt ignorate sau diluate, având un impact direct asupra politicilor de mediu și sănătate publică.
Există și perspective optimiste, unele organizații în domeniul științei considerând că această criză poate fi folosită pentru a promova transparența și integritatea procesului de cercetare. Însă chiar și acestea admit că nivelul actual de tensiune și incertitudine complică orice reforme constructive.
La un an de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, bilanțul pentru comunitatea științifică din SUA este unul sumbru. Cariera multor cercetători a fost afectată, iar poziția Statelor Unite ca lider global în domeniul științei pare mai fragilă ca niciodată, într-un context internațional în care competiția, în special din partea Chinei, devine din ce în ce mai acerbă.