Povestea lui Noland Arbaugh, un bărbat în vârstă de 30 de ani din Arizona, pare inspirată dintr-un film științifico-fantastic. După opt ani de la un accident care l-a lăsat paralizat de la gât în jos, acesta a devenit primul om din lume care controlează un calculator doar cu gândul, utilizând un cip implantat în creier de către compania Neuralink, fondată de Elon Musk.
Această realizare nu doar că marchează un moment istoric pentru tehnologie și neuroștiințe, ci ridică și dileme fundamentale legate de viitorul interacțiunii om-mașină, de limitele eticii și de rolul tot mai important al companiilor private în remodelarea corpului uman.
De la o scufundare dramatică, la o oportunitate unică
În 2016, viața lui Noland s-a schimbat ireversibil după un accident de scufundare care l-a lăsat tetraplegic. Ani la rând, a fost dependent de ajutor pentru cele mai simple acțiuni. „Nu ai control, nu ai intimitate, și e foarte greu”, a declarat el pentru un cotidian.
În ianuarie 2024, însă, Noland a devenit primul pacient căruia i s-a implantat un cip Neuralink în creier, într-un studiu clinic efectuat în Statele Unite. El a acceptat procedura constient de riscurile implicate, declarând că, indiferent de rezultat, poate contribui la progresul științific.
Dispozitivul îi permite să controleze un calculator doar cu gândul, redându-i o parte din independență și pasiunea pentru jocuri. (Imagine: New York Times / Profimedia)
Cum funcționează cipul Neuralink
Implantul este un așa-numit interfață creier-calculator (BCI), capabil să detecteze impulsurile electrice generand de activitatea neuronală și să le traducă în comenzi digitale.
În esență, atunci când Noland se gândește să miște degetele, cipul transmite semnalele către un computer, unde pot fi interpretate ca mișcări ale cursorului sau alte acțiuni digitale.
După intervenție, a reușit să controleze un cursor pe ecran doar cu puterea gândului – un moment pe care l-a descris ca fiind „ireal”. Treptat, a învățat din nou să se joace pe calculator, inclusiv șah, depășindu-și prietenii la jocurile de strategie: „Nu ar trebui să fie posibil, dar este.”
Entuziasm și rezervă: reacția lui Musk și a comunității științifice
Elon Musk a reacționat cu rezervare, menționând că „primele rezultate indică o detectare promițătoare a activității neuronale.” Însă, potrivit lui Noland, fondatorul Neuralink a fost entuziasmat în discuțiile private și a comunicat cu el atât înainte, cât și după intervenție.
În lumea științifică, există opinii divergente, notează o publicație internațională. Deși unii experți consideră această reușită un „eveniment semnificativ”, alții evidențiază riscurile etice și tehnice ale unei intervenții atât de invazive.
Un profesor de neuroștiințe a avertizat că odată ce activitatea creierului poate fi interpretată digital, „granițele intimității personale se estompeze”. Cu alte cuvinte, dacă putem „exporta” gândurile, atunci se deschide o nouă dezbatere despre controlul asupra minții umane.
Obstacole tehnice și potențialul viitorului
În ciuda experienței remarcabile a lui Noland, au existat dificultăți. La un moment dat, implantul s-a deconectat parțial de la creier, iar el a pierdut complet controlul asupra calculatorului. A fost, după cum spune el, „extrem de tulburător”. Echipa Neuralink a soluționat problema printr-o actualizare software, iar performanțele cipului au fost ulterior îmbunătățite.
Noland speră că, în viitor, implantul va putea controla nu doar un cursor, ci și scaune cu roți sau chiar roboți umanoizi, extinzând și mai mult autonomia persoanelor cu dizabilități motorii.
Colaborarea sa în studiu este valabilă pentru șase ani, dar viitorul pe termen lung al implantului și ceea ce va urma după încheierea testării rămâne incert.
Dispozitivul îi permite să controleze un calculator doar cu gândul, recâștigându-i o parte din independență și pasiunea pentru jocuri. (Imagine: New York Times / Profimedia)
Nu este singur: alte companii lucrează la interfețe creier-calculator
Neuralink nu este singura companie care dezvoltă astfel de tehnologii. Synchron, de exemplu, a creat un dispozitiv care se implantează minim invaziv printr-un vas sanguin, fără necesitatea unor intervenții chirurgicale ample.
Unul dintre utilizatorii acestui dispozitiv a declarat că l-a folosit în combinație cu un dispozitiv tehnologic, explorând locuri exotice în realitate virtuală, de la cascade până la munți.
Un început promițător sau o provocare etică?
Implantul lui Noland deschide o eră nouă pentru neurotehnologie, în care linia dintre om și mașină devine din ce în ce mai greu de trasat.
Pentru unii, este dovada că interfețele creier-calculator pot oferi autonomie și demnitate persoanelor dependente de altcineva. Pentru alții, este o tehnologie încă insuficient înțeleasă, care implică riscuri asociate cu securitatea, confidențialitatea și chiar manipularea mentală.
Indiferent de perspectivă, cazul lui Noland este un semn clar că știința viitorului se construiește chiar acum, uneori chiar cu puterea gândurilor.