Tensiunile transatlantice legate de viitorul Groenlandei au atins un nou nivel critic joi, după ce Guvernul danez a emis o declarație clară în privința secretarului general NATO, Mark Rutte. În contextul în care liderul Alianței și președintele american Donald Trump au anunțat formarea unui „cadru de acord” pentru soluționarea disputei din zona arctică, Copenhaga a subliniat faptul că nicio entitate externă nu poate avea control asupra teritoriului său. Premierul danez, Mette Frederiksen, a evidențiat că, deși se observă progrese în procesul de detensionare, situația rămâne „complexă și gravă”.
Limitele mandatului NATO: „Numai Danemarca și Groenlanda pot lua decizii”
Poziția oficială a Danemarcei răspunde direct negocierilor dintre Mark Rutte și Donald Trump. Premierul Frederiksen a fost clară în declarațiile sale:
„Putem discuta toate aspectele politice – securitatea, investițiile, economia – însă suveranitatea noastră nu se negociază.”
A continuat afirmând că deciziile referitoare la insula arctică aparțin exclusiv autorităților din Copenhaga și Nuuk.
Ministrul Apărării, Troels Lund Poulsen, a consolidat acest mesaj, subliniind că Rutte „nu poate negocia un acord” în numele acestor entități. Totodată, acesta a apreciat efortul NATO de a păstra unitatea alianței, considerând că sporirea securității în Zona Arcticii reprezintă un progres, concluzionând:
„Astăzi suntem într-o situație mult mai favorabilă decât ieri”.
Planurile lui Mark Rutte pentru începutul anului 2026
De la Forumul Economic Mondial de la Davos, Mark Rutte a prezentat detalii despre viziunea sa strategică. El a declarat pentru Reuters că aliații occidentali trebuie să își intensifice prezența în regiune, sperând ca implementarea noilor măsuri de securitate să se realizeze în cel mai scurt timp.
„Nicio îndoială că putem realiza acest lucru relativ rapid. Sper ca până în 2026, chiar la începutul anului, să reușim”, a afirmat secretarul general al NATO.
Un obiectiv principal al acestei strategii constă în contracararea influenței competitorilor geopolitici. Rutte a explicat că una dintre prioritățile principale este să se asigure că „chinezii și rușii nu vor avea acces atât economic, cât și militar în Groenlanda”. Această poziție pare să fi temperat retorica președintelui Trump, care s-a distanțat joi de amenințările anterioare de a ocupa insula sau de a impune tarife vamale de 10% asupra aliaților europeni.
Reacția Europei: între prudență și „măsuri de retorsiune”
Deși Donald Trump a afirmat că a încheiat un „acord pe termen lung dedicat securității și minerale”, liderii europeni rămân vigilenți. Friedrich Merz, cancelarul german, a salutat schimbarea de ton a liderului de la Casa Albă, dar a subliniat importanța încrederii:
„Noi, europenii, și germanii în special, conștientizăm cât de valoroasă este încrederea asupra căreia se bazează NATO. Într-o perioadă dominată de mari puteri, și Statele Unite vor depinde de această încredere”.
Prudența este împărtășită și de vicecancelarul german, Lars Klingbeil, care a avertizat că Europa trebuie să fie pregătită și să nu rămână pasivă. În același timp, oficiali de la Bruxelles s-au reunit de urgență pentru a analiza potențiale măsuri economice drastice, inclusiv o „strategie ‘bazooka’” anti-coercitivă, care ar putea include tarife de 93 de miliarde de euro asupra importurilor din SUA și restricții pentru accesul american la serviciile digitale, în cazul în care Washingtonul nu va renunța la retorica imperiilor coloniale.
Momentan, discuțiile se îndreaptă spre renegocierea pactului de apărare din 1951. Premierul Frederiksen a reafirmat disponibilitatea pentru dialog în domeniul securității, inclusiv pentru participarea la sistemul de apărare antirachetă „Golden Dome”, dar cu condiția sine qua non: „respectarea suveranității noastre teritoriale”.