Tinerii care au renunțat la rețelele sociale pentru șapte zile au înregistrat o scădere a simptomelor de anxietate, depresie și insomnie, conform unui studiu recent publicat înJAMA Network Open. Cercetarea, realizată de o echipă de la Harvard Medical School, a analizat comportamentul și starea emoțională a sute de participanți cu vârste între 18 și 24 de ani din Statele Unite.
Specialiștii au identificat mecanismele din spatele acestor efecte, de ce Instagram și Snapchat sunt cele mai dificil de abandonat și cum ar putea arăta intervențiile personalizate în viitor.
Fără activitate pe rețelele sociale reduce anxietatea, depresia și insomnia
Cercetarea, condusă de dr. John Torous, profesor asociat la Harvard Medical School și director al diviziei de psihiatrie digitală de la Beth Israel Deaconess Medical Center din Boston, a urmărit să monitorizeze în timp real modificările comportamentale și emoționale ale tinerilor care au acceptat o „detoxifiere” de social media.
Din cei 373 de participanți inițiali, 295 au intrat în etapa de renunțare temporară la cinci platforme: Facebook, Instagram, Snapchat, TikTok și X (fostul Twitter). Fiecare participant a primit 150 de dolari pentru implicare.
Durata petrecută pe rețelele sociale a scăzut în medie de la aproape două ore pe zi la circa 30 de minute. Ca urmare, simptomele de anxietate s-au redus cu 16,1%, cele de depresie cu 24,8%, iar insomniile s-au ameliorat cu 14,5%.
„Reducerea timpului petrecut pe rețelele sociale poate fi un complement valoros tratamentului pentru sănătatea mintală. Dacă te confrunți cu probleme în această zonă și urmezi deja o formă de terapie, poate fi util să încerci o perioadă de abstinență pentru a observa dacă această schimbare îți îmbunătățește starea,” a explicat dr. John Torous pentru New York Times.
Platformele sociale mai greu de eliminat
În timpul cercetării, Facebook și X s-au dovedit a fi platformele la care participanții au renunțat cel mai ușor. În schimb, Instagram și Snapchat au fost cele mai problematice de abandonat.
„Analiza celor cinci platforme a demonstrat că Instagram și Snapchat s-au dovedit a fi cele mai dificil de părăsit,” a menționat dr. Torous într-un interviu pentru Harvard Gazette.
TikTok s-a situat la mijloc, fiind mai ușor de abandonat decât Instagram sau Snapchat, dar mai atractiv decât Facebook sau X.
Chiar dacă timpul petrecut pe rețelele sociale a scăzut semnificativ, timpul total pe ecrane a rămas aproape constant. Așadar, utilizatorii și-au înlocuit social media cu alte aplicații sau activități digitale.
Impactul rețelelor sociale asupra sănătății mentale
Dr. Nidhi Gupta, specialist și reprezentantă a organizației Phreedom Foundation, care promovează educația pentru sănătate și prevenție, a explicat legătura dintre dispozitivele mobile și sănătatea mintală, evidențiind efectele scrolling-ului excesiv asupra stării psihice.
„Comparația socială ascendentă, adică tendința de a ne compara cu imagini idealizate ale trupurilor și vieților altora, contribuie la scăderea stimului de sine, anxietate și simptome depresive,” a explicat dr. Gupta.
Algoritmii platformelor sunt concepuți pentru a maximiza timpul petrecut de utilizatori în aplicație. În practică, această strategie poate duce la înlocuirea interacțiunilor reale cu derularea constantă a feed-urilor, diminuând beneficiile emoționale ale contactului direct.
Pe măsură ce algoritmii devin mai avansați, crește și riscul ca atenția să fie tot mai captată de social media, în detrimentul altor activități cotidiene, adesea mai plăcute sau benefice.
Legătura dintre social media și insomnie
Relația dintre utilizarea rețelelor sociale și problemele de somn are mai multe explicații. Dr. Gupta menționează „ipoteza amânării,” conform căreia timpul petrecut în fața ecranelor înlocuiește direct timpul destinat somnului.
„Notificările repetitive interferează cu căile cerebrale de recompensă și intensifică teama de a pierde ceva (FOMO), ceea ce face mai dificilă despărțirea de telefon, mai ales în timpul nopții,” a subliniat medicul.
Studiile indică faptul că simpla prezență a telefonului în dormitor, chiar și fără utilizare activă, este asociată cu o calitate mai slabă a somnului.
Odată ce telefonul ajunge în pat, timpul petrecut în fața ecranului poate induce hiperexcitare cognitivă și emoțională. Feed-urile captivante, știrile, emailurile și interacțiunile sociale pot întârzia adormirea și pot întrerupe somnul pe parcursul nopții.
De asemenea, lumina albastră emisă de ecranele mobile a fost demonstrată că influențează negativ somnul sănătos, chiar dacă unii producători au introdus funcții de reducere a acestui efect.
Reacții variate ale participanților
„Rezultatele medii ale grupului au ascuns diferențele mari între participanți. Unii, cu nivel foarte ridicat de depresie, s-au simțit mai bine, în timp ce alții nu au avut nicio reacție notabilă. Unii au început exerciții fizice, au mers mai mult în aer liber. Variabilitatea răspunsurilor a fost surprinzătoare,” a afirmat dr. Torous.
Această diversitate în răspunsuri modifică percepția asupra legăturii dintre social media și sănătatea mintală. „Este nevoie de o abordare mai nuanțată, bazată pe soluții personalizate, care să fie fundamentată pe date individuale obiective, colectate de pe dispozitivele mobile,” a adăugat cercetătorul.
Nu s-au observat modificări semnificative în ceea ce privește sentimentul de singurătate, iar autorii studiului consideră că platformele pot avea și un rol social constructiv pentru anumite categorii de utilizatori.
Limitări ale cercetării
Unii specialiști sunt sceptici cu privire la concluziile studiului, subliniind probleme de proiectare. José César Perales, profesor de Psihologie Experimentală la Universitatea Granada, din Spania, a analizat critic rezultatele și a indicat anumite limitări.
Primul aspect este faptul că perioada de „detoxifiere” a fost voluntară, iar participanții au selectat singuri această opțiune. „Lipsa unui grup de control și autoselecția participării pot introduce prejudecăți,” a spus Perales.
De asemenea, intervenția nu a fost aplicată în condiții de dublu-orb sau simplu-orb, iar participanții știau scopul studiului, ceea ce poate influența răspunsurile.
Absența unui grup de control face dificilă stabilirea cauzalității. „Îmbunătățirile în simptomele de anxietate și depresie ar putea fi cauzate de factori externi, precum remisiunea spontană, nu neapărat de intervenție,” a explicat Perales.
Fenomenul de „paniță morală tehnologică”
Christopher Ferguson, profesor de psihologie la Stetson University din SUA, a adăugat că subiecții pot fi conștienți de așteptări și își pot modifica răspunsurile pentru a corespunde acestor presiuni. Fără un grup de control, aceste rezultate pot fi interpretate incorect.
De asemenea, Ferguson atrage atenția asupra fenomenului de „panică morală tehnologică,” în care studiile care evidențiază efecte negative primesc o acoperire media disproportionată, distorsionând percepția publicului.
Profesoara Candice L. Odgers de la University of California menționează că sugestiile repetate privind efectele negative ale social media pot influența percepțiile și răspunsurile participanților, făcând mai dificilă obținerea unor concluzii obiective.
Recomandări practice pentru reducerea timpului online
John Sovec, psihoterapeut și consilier, oferă sugestii pentru cei interesați de diminuarea timpului petrecut în mediul digital.
„Pentru un concept de detox digital, trebuie să recunoaștem că ecranele sunt parte integrantă a vieții moderne a tinerilor adulți. O săptămână fără ecrane poate fi dificil de menținut și poate genera conflicte,” notează Sovec.
Specialistul recomandă o abordare graduală: „Părinții pot iniția discuții sincere despre preocupările legate de utilizarea excesivă și pot colabora cu copiii pentru a stabili un plan de reducere a timpului petrecut pe dispozitive. Se poate stabilți o reducere de 25% ca obiectiv, cu implementare pas cu pas.”
Ce poate face, mai exact, fără o „detox” radicală
- Evitați ideea de pauză totală, mai ales pentru adolescenți, deoarece poate fi dificil de menținut și poate duce la conflicte;
- Stabiliți o discuție relaxată despre utilizarea excesivă, concentrându-vă pe impactul acesteia și pe posibilitatea de ajustare, nu pe vinovăție;
- Elaborați împreună un plan, evitând reguli impuse unilateral. Participarea copilului la crearea regulilor crește șansele de respectare;
- Porniți cu o reducere modestă, dar clară, precum 25%, aplicată de ambele părți;
- Stabiliți o fereastră zilnică fără ecrane (o oră este realist), preferabil după școală și înainte de culcare, pentru odihnă și calm mental;
- Umpleți timpul liber rămas cu activități recreative, precum jocuri de societate, plimbări scurte, gătit sau petrecerea timpului cu prietenii și familia;
- După ajustare, reduceți treptat timpul de utilizare dacă este posibil. Procesul trebuie să fie gradual, nu perfect din prima încercare.