Un nou episod de vreme extremă din Statele Unite a reaprins dezbaterile politice și științifice referitoare la schimbările climatice. Un vortex polar intens, care aduce temperaturi foarte scăzute și precipitații abundente în jumătate din țară, a fost interpretat de Donald Trump ca fiind „dovada” faptului că încălzirea globală nu există. Mesajul său, distribuit pe Truth Social, ironizează consensul științific și reia retorica familiară a fostului și actualului președinte american: „Ce s-a întâmplat cu încălzirea globală?”. Problema este că explicațiile climatologilor indică chiar opusul acestei perspective.
Ce reprezintă vortexul polar și de ce ajunge gerul arctic în SUA
Vortexul polar este o zonă extinsă a atmosferei, o „centură” de curenți de aer intensi care înconjoară regiunea Arctică și, în mod normal, menține aerul foarte rece blocat în latitudini înalte. Atunci când vortexul este stabil, iernile din America de Nord și Europa sunt relativ previzibile. Însă, când acest vortex slăbește sau se deformă, aerul arctic poate coborî considerabil spre sud, generând valuri de frig extrem, ninsori abundente și condiții periculoase de îngheață.
Exact această dinamică stă la baza furtunii de iarnă care traversează SUA, de la Munții Stâncoși până pe Coasta de Est. Meteorologii avertizează că peste 230 de milioane de persoane ar putea fi afectate, drumurile se pot transforma în suprafețe alunecoase, pot apărea pene de curent și temperaturile pot pune în pericol vieți. Pentru specialiștii în climă, însă, fenomenul din spatele acestui val de frig nu contrazice încălzirea globală, ci se leagă chiar de ea, conform publicației The Guardian.
Paradoxul climatic: de ce o planetă mai caldă poate genera episoade de frig extrem
Cercetările recente indică faptul că Arctica se încălzește de până la patru ori mai rapid decât restul globului. Această „amplificare arctică” are efecte în lanț: topirea gheții marine scade capacitatea regiunii de a reflecta radiația solară, accelerând astfel încălzirea globală. În același timp, diferența de temperatură dintre Arctica și zonele mai sudice scade, slăbind vortexul polar.
Rezultatul paradoxal este că, deși temperaturile globale medii cresc, vortexul polar devine mai fragil, iar „buzunare” de aer rece pot coborî în zonele sudice, generând episoade scurte, dar intense, de frig extrem. Studii recente indică faptul că aceste perturbări ale vortexului polar ar putea deveni mai frecvente în contextul unui climat în încălzire, nu mai rare.
De ce o furtună nu contrazice tendința de încălzire globală
Specialiștii în climatologie subliniază constant diferența între condițiile meteorologice pe termen scurt și tendințele pe termen lung. Un eveniment climatic izolat, chiar dacă impresionant, spune foarte puțin despre traiectoria climatică globală. Datele arată clar că în Statele Unite, iernile se încălzesesc mai rapid decât alte anotimpuri, iar perioadele de frig extrem devin, în medie, mai scurte. De exemplu, episoadele de ger au scăzut cu aproximativ șase zile, în medie, din anii ’70 până în prezent.
În același timp, zilele cu temperaturi record ridicate depășesc net cele cu temperaturi extrem de scăzute. Chiar și cele mai reci temperaturi anuale resimțite de populație sunt, în prezent, cu peste 2,5°C mai ridicate decât acum câteva decenii. De asemenea, diferențele regionale, precum deficitul sever de zăpadă în zonele vestice ale SUA afectate de stațiunile de schi, subliniază caracterul dezechilibrat și imprevizibil al schimbărilor climatice actuale.
Politică, discurs și consensul științific
Comentariile lui Donald Trump urmează un tipar mai vechi de contestare a științei climatice, folosind vremea rece ca argument emoțional. Însă, consensul în comunitatea științifică rămâne ferm: planeta se încălzește, iar schimbările climatice nu înseamnă dispariția iernii, ci o climă mai instabilă, cu fenomene extreme mai frecvente și mai intense.
Captură de ecran de pe rețeaua de socializare a președintelui Trump, cu mesajul despre încălzirea globală și fenomenele de frig extrem din Statele Unite.
Pe scurt, vortexul polar invocat ca „dovadă” împotriva încălzirii globale reprezintă, de fapt, unul dintre fenomenele studiate de cercetători pentru a înțelege modul în care o planetă mai caldă poate genera contraste atmosferice mai violente. Frigul extrem nu infirmă criza climatică – în multe cazuri, o confirmă.