Un Consorțiu internațional de reclamanți a intrat în acțiune legală împotriva Meta Platforms, acuzând gigantul tehnologic că ar fi induc în eroare publicul privind confidențialitatea serviciului WhatsApp. Procesul, depus vineri la un tribunal federal din San Francisco, contestă una dintre cele mai articulate promisiuni ale aplicației: criptarea completă a mesajelor, prezentată drept garanție că doar expeditorul și destinatarul pot accesa conținutul, conform informațiilor de la Bloomberg.
Reclamanții susțin că mesajele și alte forme de comunicare „private” ar fi, în realitate, stocate, analizate și accesibile companiei, fapt ce contrazice eticheta de „sigur” și transformă această caracteristică într-o strategie de marketing înșelătoare. Meta respinge vehement acuzațiile și anunță că va solicita sancțiuni împotriva avocaților reclamanților.
Pretențiile reclamanților și solicitările procesului
În reclamația depusă în instanță, reclamanții acuză Meta și WhatsApp că „stochează, analizează și pot avea acces la toate comunicările” utilizatorilor, deși în interfața aplicației există mesajul „doar persoanele din chat pot citi, asculta sau distribui” conținutul. În esență, procesul contestă dacă exprimările din aplicație reflectă realitatea tehnologică sau dacă doar creează o impresie de siguranță.
Reclamanții provin din Australia, Brazilia, India, Mexic și Africa de Sud. Avocații lor solicită aprobarea unei acțiuni de tip colectiv (class action), ceea ce ar putea duce la despăgubiri extinse, având în vedere baza vastă de utilizatori WhatsApp la nivel global.
Reacția Meta și adevărata importanță a criptării end-to-end
Un reprezentant al Meta a criticat acțiunea drept „inutilă” și a afirmat că orice declarație care sugerează că mesajele WhatsApp nu sunt criptate end-to-end este „total falsă și absurdă”. Compania susține că WhatsApp utilizează de peste un deceniu protocolul Signal pentru criptarea end-to-end a mesajelor și că, în mod normal, acest conținut nu este accesibil Meta.
Însă, procesul depășește simpla expresie „end-to-end”, indicând existența unor mecanisme prin care conținutul sau „nucleul” comunicărilor ar putea fi păstrate și accesate, chiar și de angajați. Reclamația menționează și existența unor „informatori”, fără a specifica cine sunt aceștia sau modul în care au obținut informațiile, ceea ce crează un context pentru o dispută intensă pe probe și credibilitate.