Panouri solare (fotografie Tobias Machhaus, Dreamstime.com)
Expansiunea energiei solare a accelerat, în timp ce utilizarea cărbunelui a scăzut la un nivel istoric, iar gazul natural continuă să piardă teren, conform unui studiu care analizează evoluția pieței energetice din Uniunea Europeană și schimbările înregistrate. În România, progresul este mai evident în domeniul solar, însă integrarea în rețelele naționale este blocată de infrastructură, autorizări lente și capacități limitate de stocare, conform raportului Ember 2026 analizat de InfoClima.ro.
Schimbare majoră în tranziția energetică a Uniunii Europene
Studiul Ember 2026 relevă că în 2025, UE a atins un punct de cotitură: producția de energie electrică din surse eoliene și solare a depășit pentru prima dată combustibilii fosili, regenerabilele reprezentând aproape jumătate din mixul energetic total.
Perioada cărbunelui se află în faza de finalizare. În 2025, producția de energie pe bază de lignit a scăzut la 257 TWh, atingând cel mai mic nivel din istorie, fiind sub cel din 2024, după ce în 2015, venitul provenit din cărbune era de 705 TWh, conform analizei.
În România, energia solară crește, însă principalele obstacole persistă
Potrivit datelor din raportul Ember, România înregistrează o creștere clară, însă aceasta nu reflectă pe deplin potențialul real. Producția de energie solară înregistrează o evoluție constantă, atât ca volum, cât și ca pondere în mixul energetic național. Costurile tehnologiilor nu mai reprezintă o barieră, însă rețelele insuficient dezvoltate, ritmul lent al autorizărilor și lipsa soluțiilor de stocare la scară mare sunt principalele limitări, deși autoritățile române susțin activ acest sector, conform analizei semnate de Alexandru Ciocan.
România beneficiază de radiație solară ridicată și terenuri vaste disponibile, fiind un mediu atractiv pentru investitori. Cu toate acestea, gestionarea programelor de sprijin de stat reprezintă o provocare majoră. Volatilitatea și incertitudinea politicilor pot reduce interesul investițiilor private în acest domeniu.
Următorul pas în procesul de dezvoltare include integrarea rețelelor, a sistemelor de stocare și flexibilizarea cererii, după cum arată analiza InfoClima.ro. Extinderea sectorului solar trebuie să fie susținută de investiții accelerate în infrastructură, baterii și managementul consumului. Fără aceste elemente, energia solară produsă în timpul zilei nu se va traduce în scăderi ale prețurilor în timpul serii, mai ales deoarece sectorul prosumerilor s-a dezvoltat rapid, cu peste 1 GW instalat în 2025.
Situația în România pentru gaz natural și lignit
Deși tendința generală arată o scădere, România acordă o importanță sporită dezvoltării centralelor pe bază de gaz natural, utilizând resursele interne disponibile. Este însă o contradicție în politici. România continuă să finanțeze proiecte în acest domeniu, însă analizează și diferențele de prețuri în raport cu țările occidentale, unde ponderea energiilor regenerabile este mai mare și costurile sunt mai mici, generând întrebări despre sustenabilitatea economică.
Unitățile pe gaz natural vor avea o funcționare tot mai redusă în perioadele de vârf. Costurile legate de combustibil, taxele pentru emisii și fluctuațiile de pe piață, alături de potențiala integrare a hidrogenului în plan pe termen lung, ridică dileme privind viabilitatea acestor investiții pe termen mediu și lung.
Referitor la lignit, România și-a asumat în cadrul strategiei energetice ieșirea completă din producția pe bază de cărbune până în 2032. Întârzierile în construirea noilor centrale pe gaz la Complexul Energetic Oltenia, precum și ritmul lent de dezvoltare a surselor regenerabile și infrastructura de interconectare insuficient dezvoltată, au condus la solicitarea prelungirii funcționării unor unități programate pentru închidere în 2025.
Autoritățile justifică această decizie prin motive de securitate energetică și stabilitate a sistemului. Astfel, producția pe lignit va fi menținută temporar, dar această abordare prelungește expunerea la costuri ridicate, prețul certificatelor de emisii și riscul de neconformare cu obiectivele climatice asumate. În plan mediu, centralele pe cărbune devin nesustenabile din punct de vedere economic, iar funcționarea lor va deveni din ce în ce mai dificilă în contextul unei piețe dominată de energie regenerabilă, flexibilitate și soluții de stocare.
Sursa foto: Dreamstime.com