Indicele ROBOR la trei luni (3M), utilizat pentru calculul costurilor creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, împrumuturilor ipotecare și anumitor credite pentru IMM-uri în lei, a înregistrat miercuri, 28.01.2026, o scădere la 5,89% pe an, comparativ cu 5,90% în ședința anterioară, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului 2025, indicele ROBOR 3M era de 5,92%.
De asemenea, 28 ianuarie a marcat o premieră: indicele la șase luni, folosit în stabilirea dobânzilor pentru creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă și toate creditele în lei pentru IMM-uri, a coborât la 5,99% pe an, de la 6,01% în ziua anterioară.
Este pentru prima dată când indicele ROBOR la 6 luni scade sub 6%, fiind mult sub rata dobânzii de politică monetară, care este de 6,5%. În alte cuvinte, piața monetară devansează deciziile de politică monetară, fiind mult mai dinamică. Totuși, BNR a transmis recent că nu intenționează să majoreze dobânda de referință.
Specialiștii în economie anticipează că, în cadrul ședinței din luna mai, BNR va începe procesul de reducere a ratelor dobânzilor. Până atunci, însă, piața avansează mai rapid. Pentru detalii, consultați motivele scăderii ROBOR.
Cine beneficiază de pe urma acestor scăderi ale indicilor ROBOR, stabiliți pe piața interbancară? În primul rând, companiile și persoanele fizice care dețin credite boucate de acest indicator. Reducerile la ratele de plată determinate de scăderea ROBOR sunt, cel mai adesea, modeste, reprezentând câțiva lei sau zeci de lei, în funcție de tipul creditului. Totuși, dacă această direcție va continua, reducerea poate oferi o respirație mai ușoară firmelor cu dificultăți actuale.
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, indică faptul că ratele ROBOR la 3 și 6 luni se apropie de pragul de 5,5%, nivel similar cu dobânda BNR pentru facilitatea de depozit a băncilor comerciale. Această dobândă de facilitate este cu un punct procentual mai mică decât dobânda de politică monetară de 6,5%, avantajând în special companiile cu împrumuturi de rambursat în această perioadă. De asemenea, inflația este semnificativ peste acești indici și rata de politică monetară.
Emiterea titlurilor de stat la randamente negative reale
Un alt segment care câștigă în urma scăderii ROBOR este reprezentat de statul român, administrat de Ministerul Finanțelor. Această reducere a indicelui ROBOR va influența probabil și scăderea dobânzilor pentru împrumuturile contractate de stat pe piața internă.
„Este anul în care multe emisiuni de titluri de stat ajung la scadență. Răscumpărarea lor la costuri mai mici reprezintă un avantaj pentru stat”, precizează Adrian Codirlașu. Ministerul Finanțelor a propus modificarea Hotărârii Guvernului nr.1264/2010 privind programul de emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes”.
Propunerea are ca scop majorarea plafonului pentru emisiuni de titluri de stat de la 90 miliarde EUR la 99 miliarde EUR, o inițiativă a Ministerului Finanțelor.
Deși este nevoie de o finanțare substanțială, Adrian Codirlașu subliniază că, în fond, “datoriile unuia sunt active pentru altul”. Chiar dacă statul se poate împrumuta mai ieftin datorită scăderii ROBOR, rămâne de văzut cât de receptivi vor fi investitorii să accepte dobânzi reale negative, având în vedere inflația, care în decembrie 2025 era de 9,7%. Astfel, randamentele la titlurile de stat pe termen scurt devin negative în condiții reale.
De exemplu, dobânda la titlurile de stat românești pe 6 luni a ajuns la 5,90%, iar pentru un an la 5,93%, în condițiile unei inflații de 9,7%. Aceasta înseamnă că investițiile pe termen scurt devin practic negative din punct de vedere real. Pe termen lung, situația nu este mult diferită, dar există speranța pentru o reducere a inflației.
Conform lui Adrian Codirlașu, pentru statul român nu este neapărat avantajos să se împrumute acum mai mult, profitând de dobânzile mici, deoarece iese în pierdere la nivel real, cumpărând mai puțin cu mai mulți bani. Este iluzia monetară despre care avertizează economiștii.
Este cert că dobânzile, chiar și pentru creditele de retail sau IMM-uri, au început deja să scadă în avansul deciziei BNR din mai. În prezent, influențează și optimismul agențiilor de rating, care mențin probabil România în categoria investițiilor. Totuși, riscurile unor evenimente externe turbulent pot schimba complet aceste previziuni, exemplu fiind posibilitatea unei dezmembrări a NATO, ceea ce ar putea determina includerea mai multor țări din Europa Centrală și de Est în categoria creditelor neachitate.