Arhitecta Alina Vîlcu subliniază importanța experienței blânde, optimiste și umane în procesul de vindecare în designul clinicilor și spitalelor

După decenii în care am egalat între „spital” și „spațiu sterp, rece, igienic”, astăzi începem să vizităm medicul și să apreciem pereții acestuia. La propriu. Centrele medicale și cabinetele sunt mai atent concepute, evidențiind combinații de texturi și culori, evitând aspectul monoton și impersonal. Într-un interviu sincer și clar, arhitecta Alina Vîlcu explică modul în care am ajuns aici, la intersecția dintre arhitectură, design, medicină și trăiri emoționale.

Pe lângă alte activități, Alina Vîlcu se specializa în amenajarea clinicilor. O face cu dedicație și empatie, ca un profesionist pasionat, nu doar ca pe o ocupație. La studioul său de arhitectură și design – Pianoterra – lucrează cu o echipă dedicată, construind de la fundament în sus planuri din prima cărămidă.
Transformă spațiile medicale într-un mediu prietenos și sigur, analizând nevoile personalului sanitar și ale pacienților. Examinează modul în care lumina pătrunde – explică mai jos de ce „lumina reprezintă cel mai puternic factor de influență asupra stării noastre emoționale și cognitive” –, și decide înălțimea biroului de recepție, observă mediul înconjurător și are întotdeauna în minte crearea unui spațiu în care oamenii vin să se vindece și să se simtă bine. În planificarea și redesignul unei clinici, o preocupare constantă este: să fie un loc unde toți—pacienți, medici și asistente—se pot simți confortabil. Cum poate un arhitect încorpora această imaginație în spații marcate de probleme și provocări secrete, și care a fost cel mai dificil proiect de până acum, aflat în continuare.

Hotnews: În ultmii ani, spațiile medicale au evoluat de la imaginea clasică de „alb, steril, impersonal” către ceva diferit. Ce schimbări s-au produs în domeniu?

Alina Vîlcu: Ne aliniem unei tendințe globale, în care atât pacienții, cât și medicii percep actul medical diferit; înțelegem că sănătatea este un sistem complex, influențat de aspectele noastre emoționale, iar acestea sunt afectate de relația dintre medic și pacient. Vindecarea nu se limitează la medicamente; astfel revenim la un concept holist, inspirat de Hipocrate, care afirmă „nu există boli, ci bolnavi”. Ne întoarcem către umanitatea noastră, care își găsește linistea în spații „personale și pline de viață”.

Cum a devenit designul un element esențial pentru clinicile private și nu doar o chestiune estetică?

Consider că liderii inovatori realizează că succesul comercial depinde direct de experiența pacientului în mediul clinicii; și această experiență nu înseamnă doar consultația, ci și întâlnirea inițială la recepție, zonele de așteptare și fluxul persoanelor în spațiu. În același timp, spațiul fizic al clinici devine un canvas pentru exprimarea identității de brand, făcând unele astfel de spații memorabile și relevante. Personal, apreciez clienții Pianoterra care înțeleg și susțin această sinergie.

Observați o schimbare de mentalitate în rândul investitorilor din domeniul medical și al wellness-ului din România?

Da, în ultimii ani piața s-a diversificat și a crescut, ceea ce consider benefic, deoarece o piață mai competitivă duce la servicii de calitate mai înaltă pentru consumatori. Avem clienți mari, precum Regina Maria, precum și mici antreprenori în domeniu. Respect profund medicii, iar în același timp, continui să învăț despre wellbeing și sănătate, apreciind tot mai mult medicii antreprenori. Am colaborat cu clinici mici, unele independente, din afara Bucureștiului, și observ o conștiință crescută în rândul medicilor despre componentele antreprenoriale, precum branding, marketing și management.

Ce spun datele internaționale despre corelația dintre spațiul medical și experiența pacientului? În ce măsură România urmează trendurile globale?

Cercetările globale confirmă că designul spațiilor medicale influențează în mod semnificativ experiența pacientului și rezultatele clinice, prin aranjamentul spațiului, accesul la lumină naturală, prezența elementelor naturale, culori și texturi, precum și reducerea zgomotului și sporirea intimității. Un exemplu de excelență este studiul Foster + Partners, în care fiecare decizie de design a fost atent analizată pentru impactul asupra stării emoționale a pacienților. În ce privește România, diferențele între spațiul public și cel privat sunt semnificative, iar prea puține clinici optează pentru o atmosferă blândă, optimistă și umană, preferând culori stridente și lumină rece.

Există elemente de design care pot reduce anxietatea înainte de consult sau tratament?

Da, cel mai important fiind lumina. Aceasta influențează puternic starea noastră emoțională și cognitivă, nu doar în funcție de intensitate și temperatură, ci și de direcția din care provine.

Ce aspecte ale percepției actului medical sunt influențate de lumina naturală, materialele, paleta cromatică și acustică?

Toate aceste elemente joacă un rol integrat, nu izolat. Abilitățile designerului și colaborarea cu clientul sunt esențiale pentru armonizarea acestor factori, creând astfel un mediu benefic și calmant.

Poate fi designul considerat un „al doilea medic”, acționând în paralel cu tratamentul pentru starea psiho-emoțională a pacientului?

Da, dacă și-a propus acest scop, deoarece o amenajare de calitate nu vindecă direct, ci crează condițiile ideale pentru relaxare și armonie, facilitând sistemul parasimpatic și îmbunătățind starea generală.

Cum se construiește încrederea pacientului în spațiu, dincolo de reputația medicului?

De la prima interacțiune. De aceea, acordăm o atenție specială zonei de recepție, pentru a o face primitoare și sinceră, fără a pierde din vedere confortul celor care lucrează acolo. Un zâmbet și un ton cald pot fi cheia primei impresii.

Cum se transformă povestea unui brand medical în arhitectură și design interior? Care este procesul creativ în acest domeniu? Gândesc arhitecții și din perspectiva experienței pacienților? La Pianoterra, cum colaborează cu clienții din domeniu?

La noi, abordarea este neobișnuită, deoarece aduc o experiență din publicitate și branding. Ajutăm clienții să înțeleagă diferența între valori și atribute de brand și cum acestea pot fi transpuse în arhitectură. Pornim de la un brief, îl explorăm și restrângem opțiunile până identificăm valorile cheie ce pot fi exprimate vizual și funcțional în spațiu.

Ce riscuri apar dacă designul nu reflectă identitatea și valorile clinicii?

Se pierde unicitatea și relevanța pentru pacienți.

Cum contribuie designul la diferențierea într-o piață medicală tot mai concurențială?

Prin crearea unei experiențe distinse și memorabile în spațiu.

Există exemple de clinici care au devenit recunoscute pentru experiența oferită?

Da, precum policlinica E. Grigorescu Regina Maria din Cluj, Spitalul Ponderas și Clinica Sphera din București.

Cum influențează spațiul de lucru sănătatea și moralul personalului medical?

Este esențial, deoarece un mediu confortabil și aliniat cu valorile de brand stimulează satisfacția și loialitatea personalului.

Designul interior poate îmbunătăți eficiența și productivitatea echipelor medicale?

Da, imbunătățind fluxurile și procesul de lucru, facilitând un climat de muncă plăcut.

Ce greșeli apar frecvent când spațiile sunt gândite doar pentru pacient și nu pentru personal?

Ignorarea nevoilor personalului duce la spații ineficiente și lipsite de empatie, ceea ce afectează negativ moralul și productivitatea.

Cum contribuie arhitectura în retenția medicilor și personalului medical?

Prin crearea unor spații confortabile și reprezentative, care îi fac să se simtă integrați și valorizați.

Cum arată un spațiu sanitar ce susține o cultură organizațională sănătoasă?

Luminos, deschis, bine structurat, și uman.

Care sunt tendințele globale în design medical în prezent?

Integrarea elementelor naturale, lumină naturală și materiale organice.

Cum poate tehnologia fi integrată discret în design pentru a evita un ambient rece?

Prin utilizarea texturilor naturale și a elementelor tehnologice ascunse sau integrate subtil.

Cele mai influente modele internaționale din ultimii ani?

Proiectele Foster + Partners și idei inspirate de Bjarke Ingels, exemplu fiind Gelephu Mindfulness City.

Ce poziție are România față de piețele occidentale în designul medical?

Sunt exemple de proiecte avansate în mediul privat, însă în medie, domeniul rămâne cu mult în urma standardelor globale. Cu toate acestea, există potențial pentru adaptare și creștere.

Ce elemente pot fi preluate din modelele vestice și ce trebuie adus în conformitate cu specificul cultural și economic?

Deschiderea către natură și discreția, evitarea luminilor excesive și a culorilor saturate.

Unde se întâlnesc medicina clasică, prevenția, wellbeing-ul și tehnologia în spațiul amenajat? În ce măsură estetic și matematic?

Se combină sinergic în detalii și concept. Estetica este în același timp și matematică, fiind bazată pe pattern-uri, algoritmi și principiile neuroesteticii, care explică modul în care creierul percepe și răspunde la medii, activând diferiți factori emoționali și cognitivi, precum amigdala, hipocampul sau cortexul prefrontal. Natura, ca cea mai mare sursă de inspirație, conține o varietate de pattern-uri fractale și este esențială pentru starea de bine.

Unde se termină funcționalitatea și unde începe estetica în spațiul medical?

Nu există o delimitare clară, deoarece în designul nostru, fiecare detaliu estetic are și o funcție precisă, activând anumite stări sau emoții.

Este estetica doar un „lux” sau are un rol esențial?

Este fundamentală, fiind dacă nu un vehicul al fericirii, cel puțin un factor ce aduce în conștiință valori și aspirații umane, așa cum susțin de ex. Stendhal și Alain de Botton.

Cum integrați aceste descoperiri științifice în proiectele de arhitectură ale Pianoterra?

Fiecare decizie este ghidată de intenții precise: în clinica din imagine, am ales lumi indirecte, calde, din lateral, care semnalează creierului să reducă cortizolul. În cabinete, am utilizat modele grafice repetitive pentru a induce relaxare, bazate pe principiile neuroesteticii.

Ce caracteristici trebuie să aibă o recepție medicală prietenoasă?

Să fie de înălțime adecvată, cu lumină bine poziționată, și să transmită primire și sinceritate, evitând senzația unei bariere între pacient și personal.

Cum ar trebui concepute spațiile de așteptare pentru a deveni zone de relaxare?

Trebuie percepute ca spații de tranziție, care îți permit să te detașezi de stres și să fii mai prezent, mai calm. Elementele grafice și ambientale au rolul de a capta atenția și de a induce centraltizare și relaxare.

Cât de importantă este lumina naturală în sălile de tratament?

Conform normelor, toate cabinetele trebuie să aibă lumină naturală, deși unele spații tranzitorii pot fi fără. În proiecte, am integrat lumină naturală pentru beneficiile sale cognitive și emoționale, precum în spitalul Ponderas, Policlinica Regina Maria Băneasa și Spitalul Regina Maria din Brașov.

Care a fost cel mai dificil proiect medical și de ce?

Spitalul Regina Maria din Brașov, unde am adaptat toate funcțiunile pentru o clădire existentă, fostă fabrică Palmolive, asigurând și estetică și funcționalitate.

Ce obstacole birocratice apar în proiectarea spațiilor medicale din România?

Deși toate sunt asupra rezolvate, timpul amplificat pentru aprobări, cu uneori un an de întârziere, blochează progresul și descurajează investitorii privați.

Cum influențează reglementările sanitare procesul creativ?

Le sporesc complexitatea, dar nu le limitează complet.

Ce trebuie să știe arhitecții și investitorii înaintea inițierii unui proiect medical?

Este extrem de important să colaboreze cu specialiști în domeniu, pentru studii de fezabilitate și management al funcțiunilor, pentru o planificare eficientă și conformă normelor.

Există o tensiune între conformitate și inovație?

Da, însă această tensiune stimulează forțarea limitei și progresul.

Cum se depășesc aceste limite fără a compromite calitatea?

Prin pasiune și dedicație pentru ceea ce facem; acest entuziasm ne motivează și asigură rezultate de top.

Ce va arăta clinica perfectă peste 10 ani?

O combinație de design casual, tehnologii inteligente și ambianță relaxantă, promovând confortul și calmul.

Ce impact vor avea tehnologia, inteligența artificială și medicina personalizată în designul medicinii?

Vor deveni parte integrantă, cu AI utilizată în procesul de cercetare, documentare, și în interacțiunea medic-pacient, democratizând prevenția și tratamentul personalizat.

Se va putea face diferența între spațiile pentru sănătate și cele pentru relaxare și wellbeing?

Probabil, pe măsură ce domeniile se vor împleti tot mai mult și granițele se vor estompa.

Ce va prioritiza viitorul în domeniul medical?

Experiența holistică, combinând performanța cu confortul și educația în medii adaptate noilor tehnologii.

Ce urmează în designul medical?

Sunt modele și idei inovatoare, dar cel mai important este să creăm spații care să sprijine comunicarea, educația și vindecarea, mai ales în contextul evoluției sistemelor de sănătate.

Ce ați realizat pentru a deveni un lider în designul spațiilor medicale din România?

Inițial timid, apoi am aprofundat studiile în domeniul medical și neuroestetică, integrând această cunoaștere în fiecare proiect, ceea ce ne-a permis să dezvoltăm soluții originale și eficiente. Implicarea și pasiunea noastră ne-au consolidat poziția de top.

Ce ați învățat din diversitatea proiectelor, de la clinici private la spitale?

Să evităm soluțiile standard și să adaptăm la specificul fiecărui spațiu, pentru rezultate autentice și eficiente.

Ce diferențiază abordarea dumneavoastră față de alte birouri de arhitectură?

Profunditatea în înțelegerea neuroesteticii, perfectionismul în execuție și o abordare unică, autenică și personalizată pentru fiecare proiect.

De ce este esențial ca managerii de clinici să vadă designul ca pe o investiție strategică?

Pentru că designul creează o legătură emoțională puternică între brand și pacient, diferențiind și consolidând poziția în piață.

Cum se construiește încrederea pacientului în spațiu pe lângă reputația medicului?

Prin calitatea și căldura mediului fizic, cum ar fi recepția, și prin comportamentul personalului, care transmit empatie și profesionalism.

Cum influențează arhitectura și designul interior identitatea și povestea unui brand medical?

Prin procesul creativ, începând cu brief-ul, și continuând cu valorile fundamentale ale clinicii, proiectăm spații ce devin adevărate extensii ale identității brandului, oferindu-i unicitate și autenticitate.

Ce riscuri apar dacă designul nu se aliniază cu valorile și identitatea clincii?

Se pierde diferențierea și relevanța, iar spațiul devine anonim și nesemnificativ.

Cum poate designul sprijini o diferențiere în piața tot mai aglomerată?

Prin crearea unei experiențe unice și memorabile în mediul construit, ce reflectă valorile și viziunea clinicii.

Există exemple de clinici reușite în a deveni recunoscute pentru experiența pacientului?

Da, precum Policlinica E. Grigorescu Regina Maria din Cluj, Spitalul Ponderas și Clinica Sphera.

Ce impact are spațiul asupra bunăstării și moralului personalului medical?

Un mediu bine proiectat stimulează satisfacția, stabilitatea și loialitatea personalului, contribuind la o cultură organizațională sănătoasă.

În ce măsură designul interior influențează eficiența și productivitatea echipelor medicale?

Prin facilitarea fluxurilor și crearea unor spații care promovează confortul și funcționalitatea, sporind performanța.

Care sunt greșelile frecvente când designul ignoră personalul medical?

Neglijarea nevoilor personalului duce la spații ineficiente, mai puțin plăcute și cu impact negativ asupra moralului și performanței.

Cum contribuie arhitectura la retenția personalului medical?

Prin crearea unor spații de lucru plăcute, confortabile și reprezentative, care motivează și îmbogățesc sentimentul de apartenență.

Cum ar arăta un spațiu medical ideal în următorii 10 ani?

Un mediu relaxant, natural, calm și integrat cu tehnologia, care să sprijine atât sănătatea fizică, cât și cea emoțională.

Ce influență vor avea tehnologia, inteligența artificială și medicina personalizată asupra designului spațiilor medicale?

Vor fi integrate în mod natural, în procesul de proiectare și funcționare, facilitând analize, comunicare și educație personalizată, democratizând prevenția și tratamentul.

Se vor diferenția în viitor spațiile medicale de cele de wellbeing?

Probabil, pe măsură ce aceste domenii se vor contopi tot mai mult, distincțiile vor deveni mai subtile și integrate.

Ce va conta mai mult: performanța medicală sau experiența pacientului?

Experiența holistică, cu o așteptare tot mai mare pentru rezultate remarcabile din punct de vedere medical.

Ce pas următor în evoluția designului în sănătate?

Deși mai mult un ideal, sper ca spațiile să devină locuri de educație, comunitate și susținere, construite pentru a sprijini conexiunea între medic și pacient într-un mod holistic.

Ce ați realizat pentru a deveni unul dintre cei mai avansați designeri în domeniul medical din România?

De la timiditate, am tentat mereu să explorez, apoi am acumulat cunoștințe din medicină, neuroestetică și branding, integrarea acestora în proiecte, creând soluții inovatoare și personalizate. Pasiunea pentru ceea ce facem ne motivează să evoluăm și să excelați.

Ce lecții ați învățat din diversitatea proiectelor, de la clinici private la spitale?

Să evităm soluțiile universale și să personalizăm, precum în medicină, pentru rezultate autentice și eficiente.

Ce diferențiază abordarea dvs. față de alte birouri de arhitectură?

Profunditatea în neuroestetică, perfecționismul și capacitatea de a crea spații unice și adaptate fiecărui client, evitând manierismul.

De ce trebuie ca managerii de clinici să vadă designul ca pe o investiție strategică?

Pentru că designul întărește legătura emoțională cu pacientul și diferențiază clinica pe piață.

Ce înseamnă să fii un partener de încredere într-un proiect medical complex?

Să asculți, să înțelegi și să decizi conștient, alegând soluții care au sens atât pentru medic, cât și pentru pacient și buget.

Care este spațiul medical preferat, în care te simți bine ca pacient și ca arhitectă?

Spitalul Regina Maria Băneasa.