Creditul comercial este, în România, de aproximativ două ori mai mare decât creditul bancar, ceea ce prezintă riscuri semnificative, de la insolvență la neînțelegeri cu partenerii. Volumul său este considerabil, depășind de două ori dimensiunea industriei bancare. Costurile creditului comercial sunt, de asemenea, ridicate, a avertizat marți directorul executiv al Asociației Române a Băncilor, Florin Dănescu.
Invitat la un eveniment organizat de un important cotidian economic, Dănescu a explicat că amânarea plății cu două luni a unui produs, cu un leu din zece, poate reprezenta, în practică, o dobândă de 60%. ”Creditul bancar este cea mai accesibilă formă de finanțare. Creditul comercial, împrumuturile de la IFN-uri sau chiar investițiile proprii ale acționarilor în companie, sunt adesea percepute ca fiind fără cost”, a explicat Dănescu.
Numeroase IMM-uri, probabil prea multe, nu apelează la credite bancare, conform observatiilor executivului ARB. Datele BNR arată că doar 25% dintre IMM-uri au credite bancare. De asemenea, intermedierea financiară, reprezentând volumul creditelor raportat la PIB, este de 24% în România, mult sub media europeană de 90% și mult sub cea din Statele Unite.
Percepția publică asupra băncilor a fost, potrivit lui Florin Dănescu, influențată negativ. „Între 2014 și 2019, au fost adoptate numeroase legi care au generat o percepție eronată asupra rolului băncilor, percepție conform căreia acestea nu sunt dispuse să susțină economia. Totuși, în perioada pandemiei, sectorul bancar a demonstrat că este un partener esențial pentru economie, a afirmat bancherul”.
Analizând sectorul IMM-urilor, Dănescu a evidențiat punctele vulnerabile. „Ca economiști, suntem obișnuiți să analizăm aspectele cantitative, structurale și calitative. În contextul mediului de afaceri din România, IMM-urile ocupă un loc slab în comparație cu Europa. La mia de locuitori, avem aproximativ 20 de IMM-uri, în timp ce în Cehia cifra este de 120. Aceasta situație reflectă, cantitativ, așezarea noastră precară” a explicat Dănescu.
Din punct de vedere structural, 30% dintre IMM-uri au capital negativ de zece ani. Aceasta situație evidențiază o problemă majoră în motorul principal al economiei românești. ”Jumătate dintre companii raportează întârzieri la plăți cât de la stat cât și de la partnere private, tendinţă ce crește constant. Cum să acorde o bancă un credit unei IMM care nu poate menține un capital propriu de două sute de lei?”, s-a întrebat marți Florin Dănescu.
Şeful ARB a subliniat și lipsa discuţiilor despre productivitate în ultimii zece ani. ”Un angajat al unei IMM româneşti generează, în medie, o valoare adăugată anual de 26.500 de euro, comparativ cu 54.000 de euro la nivel european. Acesta este un alt aspect problematic. Preţurile ridicate din România sunt, probabil, legate de productivitatea scăzută, de volumul redus al vânzărilor, de costurile ridicate, probleme care ar trebui discutate cu toţii factorii implicaţi”.
Reprezentantul ARB a menţionat colaborarea cu factorii politici. ”Furnizăm analize în avantajul mediului de afaceri, deoarece sunt clienții noștri. Vrem să avem clienţi puternici, ce favorizează totodată o creştere a industriei bancare româneşti, principalul finanțator al țării, cu peste 80% din finanţarea naţională. Ne aflăm într-o poziție favorabilă, graţie IMM-urilor şi motorului economic românesc, dar trebuie să luăm dreptceartă realitatea, la fel cum facem când cerem o analiză medicală. Trebuie să modificăm capabilitatea acestui motor, să avem mai multe firme cu potențial de creditare”, a afirmat el.
Creditul comercial, a mai precizat Dănescu, are o asemănare cu colesterolul. În exces, poate genera probleme.
”Teoria rezistenței la schimbare evidențiază că rezistența crește odată cu percepția eronată asupra realității. Percepția conform căreia băncile nu vor să sprijine economia, este greșită. Noi, dimpotrivă, dorim să finanțăm sustenabil dezvoltarea economiei”, a concluzionat şeful ARB.