Fructele din mere sunt unele dintre cele mai consumate în Europa și reprezintă o parte esențială a alimentației zilnice a milioane de persoane, fiind adesea asociate cu idea de sănătate. Cu toate acestea, un studiu recent realizat de organizații non-guvernamentale din Uniunea Europeană ridică întrebări serioase despre siguranța acestui fruct aparent simplu, după ce analizele au relevat prezența mai multor tipuri de pesticide în majoritatea probelor testate.
Analiza în 13 țări europene
Studiul publicat joi de PAN Europe, o alianță de ONG-uri care se opun folosirii pesticidelor, se bazează pe analiza a aproximativ 60 de mere procurate aleatoriu din 13 state europene: Belgia, Croația, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Italia (Tirolul de Sud), Luxemburg, Olanda, Polonia, Spania și Elveția. Concluziile sunt considerate alarmante de către organizațiile participante, care afirmă că această situație este comună pe întreg continentul european.
Raportul complet poate fi consultat AICI.
Potrivit datelor, în medie, un măr comercializat în Europa conține trei tipuri diferite de pesticide. Mai mult, 85% dintre merele testate aveau reziduuri multiple de substanțe chimice, indicând existența unui „cocktail” de pesticide. În anumite țări analizate, ONG-urile afirmă că nu au identificat niciun măr convențional fără mai multe pesticide.
Pesticide periculoase și „poluanți pe termen lung” identificați
Datele din studiu arată că unele mostre conțineau până la șapte reziduuri de pesticide diferite. În 71% dintre cazuri, PAN Europe a identificat substanțe considerate printre cele mai toxice din Uniunea Europeană, încadrate în categoria „candidaților la eliminare”, pe care UE intenționează să le retragă progresiv.
De asemenea, 64% dintre probe conțineau cel puțin un „poluant persistent”, respectiv substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS), recunoscute pentru durabilitatea lor ridicată în mediu. Deși limitele legale pentru reziduurile de pesticide sunt pentru anumite niveluri permise în Uniunea Europeană, ONG-urile avertizează asupra efectului combinat al acestor substanțe atunci când sunt prezente simultan în același produs.
Controverse în evaluările oficiale
Martin Dermine, unul dintre reprezentanții PAN Europe, a criticat modul în care Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) analizează riscurile pesticidelor. Conform spuselor sale, studiile sunt realizate separat pentru fiecare substanță, fără a se considera impactul expunerii multiple.
„În acest raport, demonstrăm că 85% dintre mere conțin multiple reziduuri și nu există certitudini privind siguranța consumului”, a declarat Martin Dermine, evidențiind potențialele riscuri de cancer sau infertilitate asociate cu această expunere complexă.
ONG-urile susțin că lipsa reglementărilor privind efectul de cocktail reprezintă o vulnerabilitate majtx în actualul sistem de securitate alimentară.
Riscuri specifice pentru copii și recomandări ale ONG-urilor
Un alt aspect evidențiat în raport este legat de produsele destinate celor mici. Conform PAN Europe, dacă merele analizate ar fi fost comercializate sub formă de alimente procesate pentru bebeluși, 93% dintre mostre ar fi fost respinse, deoarece nivelurile de pesticide ar fi depășit limitele legale stabilite pentru copiii sub trei ani. Legislația europeană este mai strictă în această situație, pentru a proteja dezvoltarea și sănătatea copiilor.
În lumina acestor constatări, ONG-urile recomandă consumatorilor să aleagă mere organice sau, pentru cele cultivate convențional, să le spele bine înainte de consum. Merele, alături de banane, se află printre cele mai apreciate fructe de consum în Europa și sunt fructele cel mai des cultivate în Uniunea Europeană, în special în Polonia, Italia și Franța.
Studiul indică, de asemenea, că merele sunt printre fructele cele mai tratate cu pesticide, din cauza necesității de a preveni boli precum rapănul, principala boală fungică care afectează aceste culturi. Peste jumătate din cele aproximativ 35 de tratamente anuale cu pesticide sunt destinate combaterei acestei probleme.















