În România, procesul de digitalizare nu este blocat de lipsa soluțiilor tehnice, ci de întârzieri în luarea deciziilor
După mai mult de un deceniu de dezbateri, România a adoptat în 2024 Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și furnizarea serviciilor de încredere bazate pe acestea. A fost un moment semnificativ, însă incomplet. Începând din iulie 2024, aplicarea efectivă a legislației a depins de publicarea normelor de aplicare – norme care au fost publicate abia acum, la începutul anului 2026, după aproape un an și jumătate de discuții, negocieri și tergiversări mai mult sau mai puțin justificate. În această perioadă, semnătura electronică a continuat să existe într-un context de incertitudini juridice, mai ales în relația cu autoritățile publice.
Pentru sectorul IT și pentru mediul privat în general, semnătura electronică nu reprezintă o noutate sau o descoperire spectaculoasă. Este o unealtă utilizată de mulți ani, o componentă fundamentală a proceselor digitale moderne. Astfel, scopul acestor demersuri legislative nu a fost niciodată despre tehnologie sau inovație în sine, ci despre normalizare: elaborarea unui cadru legal care să permită extinderea acestor beneficii la nivelul întregii economii. De asemenea, reprezintă un pas crucial pentru digitalizarea serviciilor publice, în special în ceea ce privește interfața cu cetățenii și mediul de afaceri, precum și fluxul documentelor între instituțiile statului.
Pentru ANIS – Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii – această temă este printre cele mai vechi și întârziate. Sectorul IT a susținut constant, timp de peste zece ani, necesitatea unei legislative clare și funcționale privind semnătura electronică. Am participat la consultări, am formulat propuneri, am oferit clarificări tehnice și am explicat de multe ori importanța acestui subiect pentru bunul mers al economiei digitale, nu doar pentru furnizorii de tehnologie.
Digitalizarea vizibilă în practică
Normele de implementare ale Legii 214/2024 transformă un instrument deja familiar într-un mecanism cu adevărat util pentru principalele segmente ale economiei. În sectorul bancar, de exemplu, semnătura electronică permite deschiderea de conturi, semnarea contractelor și gestionarea documentației financiare fără prezență fizică, într-un mod sigur și conform normelor legale. În domeniul asigurărilor, digitalizarea procesului de ofertare, emitere și administrare a polițelor devine mult mai eficientă, când documentele pot fi semnate electronic, fără întârzieri și costuri administrative inutile.
În utilități, telecomunicații, servicii de sănătate sau alte platforme digitale, semnătura electronică facilitează interacțiuni rapide, clare și trasabile între cetățeni și furnizorii publici sau privați, eliminând necesitatea deplasărilor și a documentelor pe suport de hârtie. Pentru utilizatori, aceasta înseamnă economisire de timp și acces simplificat la servicii. Pentru companii, înseamnă procese mai eficiente și o experiență superioară pentru clienți.
Un element cheie în acest ecosistem este Cartea Electronică de Identitate (CEI), care integrează o semnătură electronică avansată. Aceasta simplifică utilizarea pentru cetățeni, care pot folosi CEI nu doar ca document de identificare, ci și ca instrument de semnare electronică în interacțiunea cu furnizorii de servicii publice și private. Integrarea semnăturii electronice în CEI facilitează adoptarea pe scară largă, reducând barierele și consolidând încrederea în soluțiile digitale.
În esență, cadrul legislativ pentru semnăturile electronice creează mediul favorabil pentru adoptarea extinsă și unită a soluțiilor digitale, oferind claritate asupra valabilității și efectelor juridice ale fiecărui tip de semnătură electronică – simplă, avansată și calificată. Acest cadru stimulează investițiile în digitalizare atât în sectorul privat, cât și în administrația publică.
Privit în ansamblu, acest cadru legal complet reprezintă o piatră de temelie în procesul de transformare digitală a României. Pasul următor firesc este integrarea coerentă a inițiativelor europene, în special a portofelului digital european (EU Digital Identity Wallet), care va permite utilizarea identității și semnăturii digitale într-un sistem interoperabil la nivelul Uniunii Europene. Având în vedere termenele europene ambițioase pentru implementare – fiecare stat membru având obligația să aibă funcțional un wallet național până la finalul anului 2026 – este crucial ca România să dispună, într-un timp scurt, de un cadru legislativ clar, funcțional și predictibil.
De asemenea, succesul adoptării acestor instrumente depinde de existența unei piețe deschise și competitive, care să încurajeze inovarea și participarea unui număr variat de furnizori. În acest context, este un semn pozitiv faptul că guvernul pare să urmărească prioritatea digitalizării, astfel creând condițiile pentru conformarea la agenda digitală europeană.
Tehnologia există. Economia nu mai are răbdare. Statul trebuie să se adapteze
Pentru ANIS și pentru sectorul IT, mesajul rămâne consecvent: tehnologia este matură, disponibilă și deja utilizată. Diferența o face cadrul legislativ care permite extinderea acesteia în toate industriile și pentru cetățeni. După mulți ani de așteptare, avem oportunitatea de a integra semnătura electronică nu ca pe un proiect special, ci ca pe o componentă fundamentală a economiei digitale. Finalizarea cadrului legislativ pentru utilizarea semnăturii electronice reprezintă doar începutul unei perioade în care digitalizarea poate evolua coerent, predictibil și cu impact real.
Privind spre viitor, dorim ca astfel de întârzieri să devină excepții, iar reglementările normale să fie adoptate și implementate fără a necesita ani de negocieri și discuții politice. Este nevoie de o guvernanță digitală corespunzătoare, un cadru clar, decizii asumate și un ritm ce să țină pasul cu realitatea economică și tehnologică. Doar astfel, transformarea digitală va deveni motorul fundamental al modului în care economia, administrația și cetățenii din România interacționează între ei.
Autor: Corina Vasile, director executiv ANIS
Despre ANIS
Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) reprezintă principalele companii din sectorul IT din România. Cu peste 150 de membri, ANIS promovează digitalizarea și are ca obiectiv reprezentarea intereselor industriei de software de peste 25 de ani, contribuind la dezvoltarea politicilor publice ce facilitează valorificarea tehnologiilor pentru creștere economică și socială.