Raportul preliminar al Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite poziționează România într-un context controversat, punând sub semnul întrebării decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024 și acuzând Uniunea Europeană de intervenție în procesul electoral național. Documentul, redactat de o comisie dominată de republicani, susține că nu există dovezi ale amestecului Rusiei în alegerile românești, dar critică însă modul în care Bruxellesul gestionează influența asupra acestor evenimente.
Controverse și acuzații din partea comisiei americane
Raportul afirmă că Comisia Europeană exercită presiuni pentru cenzurarea conținutului online înaintea alegerilor din mai multe state membre, inclusiv România. Se menționează că, din momentul intrării în vigoare a Legii privind serviciile digitale (DSA), platformele au fost puse sub presiune pentru a controla distribuirea de informații, pentru a combate propagarea de fake news, de deep fake, de imagini false create cu inteligență artificială, dar și pentru a limita discursul de ură, violența și conținutul considerat „periculos” înaintea scrutinurilor electorale.
Un segment din raportul dedicat României susține că cele mai stricte măsuri de cenzură au fost implementate în timpul alegerilor prezidențiale din 2024, când Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur, câștigat de candidatul independent Călin Georgescu. Decizia a fost justificată prin suspiciunea existenței unei campanii coordonate pe TikTok, sprijinită de Rusia, pentru influențarea votului.
Informații contradictorii privind interferențele digitale
TikTok, citată în raport ca sursă de informații, a comunicat public că nu a găsit dovezi care să confirme interferența rusă în perioada respectivă. În schimb, a spus că a șters 99 de conturi controlate din Rusia, care promovau pe plan local campania candidatului Călin Georgescu, și 27.000 de conturi care propagau mesaje pentru Georgescu și formațiunea AUR.
Autoritățile române, susținute de raport, au afirmat că aceste acțiuni digitale ar fi fost suficiente pentru a justifica anularea rezultatelor alegerilor, însă explicațiile oferite de TikTok contrazic această versiune. De fapt, modul în care decizia națională a fost justificată a fost criticată de raport, care susține că dovezi concrete privind sprijinul rusesc lipseau.
Reacțiile oficiale și controversele politice
Nicușor Dan, președintele Primăriei București, a afirmat că decizia de anulare a alegerilor este un act juridic intern, adoptat pentru a proteja ordinea constituțională, bazându-se pe rapoarte oficiale ale instituțiilor de securitate și pe deciziile Curții Constituționale. El a menționat că această hotărâre a fost justificată prin vicierea masivă a campaniei electorale, utilizarea ilegală a tehnologiilor digitale și financiare nedeclarate, și a indicat că acestea ar fi fost influențate de o campanie de protecție a democrației.
De asemenea, șeful statului a făcut referire la afirmații despre controlul de către Fundația Rusească Epstein asupra elitelor din SUA, sugerând o legătură între influențe externe și evenimentele din politikă, însă nu a oferit dovezi concrete în aceste privințe.
Reacția lui Călin Georgescu și solicitarea alegerilor anticipate
Călin Georgescu, candidat la prezidențiale, a declarat într-o intervenție la Realitatea Plus că raportul indică necesitatea organizării de noi alegeri prezidențiale, precum și a unor alegeri parlamentare anticipate. El consideră că anularea alegerilor din 2024 a fost o „rană adâncă”, care a afectat încrederea populației în procesul democratic.
Georgescu a cerut desecretizarea documentelor ce stau la baza deciziei și a subliniat că „singura soluție corectă este întoarcerea la vot”. El a explicat că aceasta înseamnă reluarea procesului electoral atât pentru prezidențiale, cât și pentru parlamentare, pentru a asigura transparența și legitimitatea alegerilor.
Reacția oficialului român și poziția UE
Nicușor Dan a justificat decizia de anulare a alegerilor din punct de vedere juridic, susținând că a fost un act de protecție a ordinii constituționale, bazat pe rapoarte oficiale și pe deciziile Curții Constituționale. El a afirmat că nu există probe certe ale implicării ruse în evenimentele respective, însă a menționat că intervențiile externe reprezentă o amenințare pentru democrația românească și europeană.
Reacția oficialilor UE la acuzațiile raportului american a fost vehementă, reprezentantul eurosolidar susținând că astfel de afirmații sunt complet nefondate și reprezintă o dezinformare. Comisia Europeană a continuat să aplice regulile DSA, în contextul în care își propune să asigure protecția procesului electoral și a libertății de exprimare online în UE.
Raportul menționează că, din 2023, mai multe state membre au fost supuse presiunilor asupra platformelor digitale, în special înainte de alegerile naționale și europene din 2024. România este invocată în document de 113 ori, fiind evidențiată pentru decizia de anulare a alegerilor, despre care raportul afirmă că s-a bazat pe suspiciuni de interferență, dar fără dovezi concrete.
În document, decizia Curții Constituționale de anula rezultatele alegerilor a fost interpretată ca fiind o reacție la comunicările serviciilor de informații și presiunea exercitată de autoritățile române, în condițiile în care rapoartele ar contrazice presupunerile inițiale privind interferența externă.