Fostul comandant al Forțelor Armate Ucrainene, actual ambasador la Londra, a afirmat că Bucureștiul a solicitat insistent Kievului să nu dezvăluie informații despre apariția unor drone pe teritoriul României.
Într-o conferință recentă, desfășurată la Universitatea Catolică Ucraineană, Valeri Zalujnîi a menționat că România, conștientă de riscurile prezentate de amenințarea rusă, recunoaște situația, dar alege să nu vorbească public.
Mai mult, acesta a afirmat că autoritățile române au cerut Kievului să nu comunice public că drone iraniene, lansate de Rusia, au fost interceptate pe teritoriul național. Ambasadorul nu a precizat momentul acestor discuții cu oficialii români.
„Statele baltice înțeleg lipsa articolului 5 NATO, la fel și Polonia, când periodic apar obiecte neidentificate. România, în general, înțelege, dar preferă tăcerea”, a declarat Zalujnîi.
Potrivit declarațiilor sale, a avut loc o serie de contacte cu oficialii români, în care aceste solicitări de tăcere au fost adrese în repetate rânduri.
„Mă sună și îmi spun: «Taci». «Au căzut drone hier, de ce tăceți?», răspund ei:«Te rugăm să taci»”.
Situația a ajuns la un punct extrem, România protestând chiar că sistemele ucrainene de interferență electronică (EW) ar fi modificat traiectoria dronelor, determinând aterizarea acestora pe teritoriul românesc.
„Și apoi mă sună și-mi spun: «De ce ați activat sistemele voastre de interferență electronică? Dronele zboară spre noi». «Atunci doborâți-le», le-am răspuns. «Aveți 40 de F-16»”, a relatat Zalujnîi.
Alte cazuri de drone pe teritoriul României
În urmă cu un an, o rachetă de croazieră rusească a zburat deasupra României și Republicii Moldova, căzând apoi într-un câmp. La acel moment, Ministerul Apărării Naționale a declarat că nu confirmă informațiile despre trecerea rachetei prin spațiul aerian românesc.
Pe 13 februarie, în România au fost descoperite epavele a două drone iraniene cu acțiune kamikaze, care s-au auto-distrug de impact. Ministerul Apărării Naționale a precizat că aceste dispozitive au fost folosite de trupele ruse în încercarea de vătămare a unor obiective portuare ucrainene de pe Dunăre.
Pe 17 ianuarie, în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei, a fost declanșată o alertă de raid aerian în nordul județului Tulcea, la granița cu regiunea Odesa. Forțele aeriene române au fost puse în alertă, pentru supraveghere.
Alte astfel de incidente s-au produs în 2022 și 2023.
Reacții la incidentele de securitate
Ministerul Afacerilor Externe a condamnat, în ianuarie, „atacurile iresponsabile” ale forțelor rusești, vizând infrastructură portuară ucraineană din apropiere de granița românească.
Ministerul a subliniat că aceste acțiuni reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și constituie o amenințare la adresa securității regionale. Anterior, în februarie, a avut loc o solicitare urgentă a reprezentanților ruși din România, pentru clarificări în acest sens.
Legislație pentru apărarea spațiului aerian
Camera Deputaților a adoptat în februarie o lege care autorizează armata să doboare dronele care intră în spațiul aerian național.
Conform legii, aparatele aeriene care traversează ilegal spațiul aerian românesc pot fi distruse, neutralizate, sau controlate, fiind implementată soluția adecvată riscului, în limitele dreptului internațional aplicabil, precum și luând în considerare aspectele de siguranță vieții umane. O măsură suplimentară s-a dovedit necesară după ce, la începutul anului trecut, șeful Statului Major General denunțase deficiențele legislative din zona de apărare a spațiului aerian românesc.