România înregistrează o scădere semnificativă a consumului de peste șase luni, trend ce indică reticență crescută din partea populației în fața inflației și a incertitudinii economice. Potrivit unor experți și reprezentanți ai mediului comercial, această tendință ar putea să continuie și în sezonul de primăvară, existând temeri că tradiționalul impuls de consum pentru sărbătorile și evenimentele din această perioadă s-ar putea manifesta în diminuare.
Declinul coșului de cumpărături și impactul fiscal
Nivelul coșului de cumpărături al românilor a scăzut în ultima jumătate de an, fiind influențat de majorarea TVA, creșterile de prețuri la energie electrică și de accizele asupra tutunului, alcoolului și zahărului, decise în partea a doua a anului 2025 de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Această serie de măsuri fiscale a avut ca efect reducerea volumului de bunuri achiziționate de consumatori.
În aceste condiții, experții susțin că, deși în trecut anumite sărbători sau evenimente precum Ziua Îndrăgostiților, Dragobetele, și Ziua Mărțișorului au determinat un impuls de cumpărături, acest comportament nu mai este garantat pentru anul 2026. Vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), Feliciu Paraschiv, afirmă că tradiția de a face cadouri și de a cumpăra mici atenții ar putea fi afectată de tendința de restricție a consumului.
Prudența crescută a consumatorilor și factorul psihologic
Unul dintre motivele principale pentru scăderea cheltuielilor este prudența crescută a populației legată de siguranța locului de muncă. Paraschiv afirmă că pesimismul legat de situația economică a determinat mulți români să fie mai retenți în cheltuieli, atât cei din mediul bugetar, cât și cei din sectorul privat. El menționează că reducerile de producție, precum cele din industria alimentară, influențează direct comportamentul de cumpărare, fiind conștienți că suma disponibilă pentru cumpărături este mai mică sau rămâne neschimbată, dar cu o nevoie crescută de a economisi.
„Vorbim despre o rezervă de încredere foarte fragilă, în condițiile în care martorii industriei și banca ne spun că, deși există fonduri și rezervă de lichiditate, oamenii încă nu simt că economia se va stabiliza”, explică el.
Rezervele bancare și lipsa încrederii în economie
Discuțiile cu producători, distribuitori și bancheri indică faptul că volumele de economii ale populației au crescut, iar rezervele bancare s-au intact și chiar s-au mărit. În ciuda acestor indicatori pozitiv, reprezentanții mediului bancar estimează că încrederea în economie trebuie să se consolideze pentru ca românii să revină la un comportament consumator normal.
Feliciu Paraschiv menționează că un semn clar al reluării consumului va fi dacă inflația va atinge și menține un prag lunar de cinci procente, considerând acest lucru un indicator esențial pentru redresare.
Preferințe de consum și devenirea produselor de marcă proprie
Analiza recentă arată că procentul de produse alimentare din coșul mediu al românului a crescut până la 70%, accentuând tendința de a alege varianta de marcă proprie. Paraschiv precizează că românii au trecut de la cumpărăturile de lux sau impulsive la o achiziție mai rațională, centrată pe produse de nevoi esențiale și de brand propriu, ca răspuns la creșterea prețurilor și la incertitudinea economică.
Această schimbare reflectă o adaptare a populației la condițiile economice actuale, unde cumpărăturile de impulse sau pentru plăcere au pierdut teren în fața unei economii de resurse.
Rolul Guvernului și percepția asupra politicilor economice
Potrivit lui Paraschiv, este timpul ca politicienii să transmită un semnal clar de schimbare pentru a reconstrui încrederea consumatorilor. El remarcă că, de la începutul implementării măsurilor de austeritate în august, populația a fost de acord cu reducerea cheltuielilor, dar această abordare a generat frustrări, mai ales după două pachete economice anulate sau lăsate în suspensie.
El subliniază că, în ultimele luni, coșul de cumpărături pentru o familie de patru persoane, pe o perioadă de două săptămâni, a scăzut de la circa 600 de lei, la 500 de lei, și continuă să înregistreze diminuări. În speranța unor schimbări, specialiștii așteaptă măsuri concrete și un semnal clar din partea autorităților pentru revitalizarea comportamentului de consum.