România a încheiat anul 2025 cu o creștere economică de 0,6%, dar a intrat în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o scădere de 1,9% în ultimul trimestru comparativ cu trimestrul anterior. Anterior, datele arată două trimestre consecutive de scădere, ceea ce confirmă această stare economică.
Recesiunea tehnică și explicațiile oficiale
Recesiunea tehnică nu este considerată rezultatul unei crize economice acute. Conform fostului premier și președinte al partidului Forța Dreptei, Ludovic Orban, această situație rezultă dintr-un trend de descreștere economică durabilă din ultimii patru ani. Orban susține că această evoluție a economiei s-a produs ca urmare a unor decizii și măsuri fiscale aplicate de guvernele conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.
Impactul guvernelor Ciucă și Ciolacu asupra economiei
Datele oficiale arată că, în primul an al guvernării conduse de Nicolae Ciucă, creșterea economică a fost de 5,7% în 2021, dar a scăzut la 4,1% în 2022. În 2023, creșterea s-a redus la 2%. În perioada în care Marcel Ciolacu a condus guvernul pentru jumătate din an 2023 și tot în 2024, creșterea economică a scăzut la 0,9%, iar în 2025, la 0,6%.
Orban atribuie această evoluție unor politicilor de creșteri de taxe și impozite, precum și unor măsuri considerate anti-liberale. Aceste măsuri, afirmă el, au alungat investitorii străini, au afectat activitatea companiilor private și au determinat o reducere a producției industriale. De asemenea, acestea au avut ca efect scăderea absorbției fondurilor europene, creșterea deficitului comercial și a deficitului de cont curent. Conform datelor, inflația a atins 13,8% în 2022 și 10,4% în 2023.
Considerații legate de situația actuală
Orban accentuează că recesiunea a fost ascunsă anterior și nu trebuie să genereze panică. El susține că recesiunea tehnică nu este un semn al unei crize economice grave, ci o consecință a unor trenduri negative din ultimii patru ani, ca urmare a unor măsuri fiscale. În plus, explică și impactul psihologic asupra populației, care a redus consumul.
Perspective pentru anii următori și potențialul economic
Fostul premier menționează că țara dispune de potențial pentru o creștere economică viitoare. Se observă o creștere a investițiilor străine și o îmbunătățire a absorbției fondurilor europene, care în 2026 ar putea atinge un vârf. De asemenea, deficitul comercial scade, leul se menține stabil, iar inflația începe să reintre în parametri mai favorabili.
Orban afirmă că, dacă Guvernul va adopta măsuri de restructurare administrativă și de stimulare economică, și va elabora un buget realist, este posibil ca în 2026 să se înregistreze o creștere economică mai mare decât estimările actuale.
Această poziție contrasta cu datele oficiale, care indică scădere și recesiune, dar oferă o perspectivă optimistă asupra potențialului de redresare economică.