România se confruntă de câțiva ani cu cea mai mare rată din Uniunea Europeană a tinerilor NEET, depășind 19%. La nivel european, această rată medie se situează în jur de 11%. Expertul în piața muncii și economistul Cătălin Ghinăraru explică această situație prin caracteristicile structurale ale economiei românești și problemele sistemului educațional.
Contextul economic și piața muncii din România
Economia românească avansează, însă, conform lui Ghinăraru, alte economii europene cresc la fel sau chiar mai rapid. El subliniază că nivelul de calificare al românilor a crescut semnificativ, dar în ansamblul european, România este încă la un nivel scăzut de calificare.
Sectorul care absoarbe cel mai mult forța de muncă este format din HoReCa, retail și zona de ospitalitate. Aceste domenii încă preferă angajarea directă în fața investiției în automatizare, pentru că roboți care să realizeze atribuții simple precum aranjarea paturilor sau rafturilor nu sunt încă răspândiți.
Aspecte comparative și avantajele integrării europene
Chiar dacă nivelul de calificare s-a îmbunătățit, poziția relativă a României în Europa nu s-a schimbat semnificativ în ultimele două decenii. Statele mai avansate, precum Germania sau țările nordice, au implementat învățământ dual și sistematizează mai bine formarea profesională.
Un avantaj potențial pentru România ar fi aderarea la zona euro, considerată o măsură pentru a stimula creșterea economică. Transferul în zona euro ar putea amplifica efectul de scalare, similar cu evenimente istorice precum Unirea Principatelor sau aderarea la Uniunea Europeană, care au avut impacte pozitive asupra economiei.
Pierderea suveranității monetare și mutualizarea datoriei
Mutualizarea datoriei suverane în UE implică garanții reciproce pentru obligațiunile naționale, ceea ce reduce dobânzile pentru statele mai slabe, dar implică și pierderea controlului asupra politicii monetare. Aceasta este o practică controversată, criticată pentru riscul creației de hazard moral.
Dacă România ar adera la euro, accelerarea creșterii economice ar putea fi facilitată, însă s-ar pierde și instrumentele de control monetar naționale.
Schimbări în atitudinea tinerilor și provocări educaționale
Rata ridicată a abandonului școlar timpuriu, peste 16% în România, contribuie la nivelul crescut al NEET, mai ales în rândul tinerilor cu calificare scăzută. Sistemul de învățământ suferă din cauza lipsei de diversificare și a unor probleme structurale, precum cadrele didactice insuficiente sau necalificate.
Expertul susține că nivelul de calificare a crescut, dar în Europa, România rămâne la un nivel scăzut, ceea ce limitează capacitatea de absorție a forței de muncă calificată.
Pentru evitarea acestui fenomen, este recomandată dezvoltarea învățământului dual, practicat cu succes în țări precum Germania sau Țările de Jos. În aceste state, cererea de formare profesională bine structurată, tradiția și experiența făcu ca sistemele respective să fie eficiente.
Impactul integrarea europeană și efectul Stolper-Samuelson
Prin aderarea la piața unică europeană, România a permis emigrația tinerilor calificați, care optează pentru muncă în alte state membre. Fenomenul este explicat de efectul Stolper-Samuelson, care arată că integrarea în piețele europene dezavantajază sectoarele mai puțin dezvoltate, determinând emigrarea tinerilor cu calificare.
Această dinamică contribuie la „hemoragia” de forță de muncă tânără și calificată, reducendo oportunitățile pentru cei rămași în economie. În plus, îmbătrânirea populației restricționează și mai mult accesul tinerilor la piața muncii.
Discrepanțe de gen în rata NEET și sectoarele invizibile
Rata NEET în rândul femeilor este aproape dublă față de cea a bărbaților. Potrivit expertului, acest fenomen se datorează predominanței femeilor în sectoare economice nesupuse contabilizării oficiale sau controlate de economia neobservată, inclusiv zonele la limita legalității.
Datele și observațiile pe parcursul a peste 20 de ani confirmă existența acestor sectoare, care sunt adesea controlate de grupări ilegale. Aceasta explică, parțial, diferențele de gen în statisticile NEET.
Impactul AI și reducerea relevanței piețelor mici
Introducerea tehnologiei AI va avea un efect dual asupra economiei românești și europene. La nivel național, automatizarea și digitalizarea pot duce la pierderi de locuri de muncă, însă la nivel european, AI-ul va crește productivitatea și va reduce entropia pieței.
Expertul sesizează că AI-ul accelerează procesul de realizare a lucrărilor și reduce relevanța piețelor mici, ceea ce presupune o nevoie urgentă de integrare mai strânsă în piața unică europeană pentru a profita de aceste beneficii.
Aceste observații subliniază că, în contextul transformărilor tehnologice și economice, România trebuie să își adapteze strategiile pentru a face față schimbărilor și pentru a reduce diferențele relative existente în Europa.