Președintele României, Nicușor Dan, a confirmat duminică participarea la prima reuniune a Consiliului Păcii, eveniment programat pentru săptămâna viitoare la Washington. România va participa în calitate de observator, decizie rezultată în urma unei analize privind compatibilitatea noului organism cu angajamentele internaționale ale țării. Vizita are ca obiectiv sprijinirea procesului diplomatic pentru soluționarea conflictului din Fâșia Gaza și reafirmarea poziției României față de eforturile internaționale de pace.
Participare sub rezerva statutului de observator
Decizia lui Nicușor Dan de a participa la eveniment a fost motivată de nevoie de verificare a modalităților de cooperare între Consiliul Păcii și angajamentele internaționale ale țării. România nu a aderat oficial la această organizație, astfel că va participa în calitate de observator.
Președintele a anunțat participarea prin intermediul rețelelor sociale, precizând că reafirmă sprijinul pentru eforturile internaționale și pentru procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza.
Motivul rezervei României îi constă în analiza posibilității de a alinia prevederile statutului Consiliului cu obligațiile asumate anterior conform Cartei ONU. În prezent, autoritățile române verifică dacă anumite clauze pot fi interpretate sau revizuite pentru a păstra compatibilitatea juridică.
Reconstrucția în Fâșia Gaza și sprijinul diplomatic
Principalul motiv pentru prezența României la Washington este susținerea procesului de pace în Orientul Mijlociu. Nicușor Dan a explicat că decizia de a participa reiese din angajamentele de respectare a proceselor diplomatice stabilite de ONU.
Președintele a subliniat că România s-a implicat activ în zona Gaza, sprijinind recipients în eforturile de evacuare medicală de urgență, în conformitate cu rezoluțiile ONU, inclusiv cea adoptată în noiembrie de Consiliul de Securitate al ONU, inițiată de Statele Unite.
El a reiterat atașamentul României pentru identificarea unei soluții durabile pentru încheierea conflictului și a adus în discuție implicarea umanitară a țării, menționând sprijinul acordat populației civile și operațiunile de evacuare medicală.
Controversa miliardului de dolari și structura Consiliului
Consiliul Păcii a fost lansat oficial de Donald Trump în ultima etapă a lunii ianuarie 2026, fiind descris de liderul american drept „cel mai mare și mai prestigios consiliu constituit vreodată”.
Proiectul de statut, consultat de publicații precum Time și Bloomberg, indică un model de membri cu mandate temporare de trei ani și posibilitatea obținerii statutului permanent prin contribuții financiare substanțiale. Alți membri pot deveni permanenți dacă virează cel puțin 1 miliard de dolari în primul an.
Documentele arată că inițiatorii urmăresc utilizarea consiliului pentru coordonarea în procesul de tranziție și reconstrucție în Fâșia Gaza, cu posibile extinderi spre alte conflicte, inclusiv cel din Ucraina.
Structura și modalitatea de finanțare au generat semne de întrebare în cancelariile occidentale. State precum Franța, Suedia și Norvegia au respins invitația la participare, temându-se de un control al Consiliului în contextul în care poate funcționa ca o alternativă la Organizația Națiunilor Unite.
Context internațional: Aliați și observatori
Peste 20 de națiuni și-au exprimat intenția de a participa la eveniment, fie ca observatori, fie ca membri activi. Italia, prin declarația premierului Giorgia Meloni, a semnalat că va participa probabil în calitate de observator.
Viktor Orban, liderul ungar, a confirmat participarea deplină la evenimentul din 19 februarie.
Pentru moment, țări precum Israel, Emiratele Arabe Unite, Bulgaria, Egipt, Turcia și Qatar, sunt semnatare ale acordului de participare. Ucraina a declarat că va lua o decizie ulterioară, în condițiile enunțate de dificultățile de a participa în contextul agresiunii Rusiei.
Chiar și Vaticanul a fost invitat, însă Papa Leo nu a anunțat încă dacă va participa la eveniment.