Laptele crud, promovat pe rețelele sociale ca un aliment „viu” și mai sănătos, prezintă riscuri microbiologice semnificative, mai ales pentru copii. Specialiștii și autoritățile de siguranță recomandă evitarea consumului de lapte nepasteurizat de către grupurile vulnerabile, din cauza potențialului de conținere a bacteriilor periculoase.
Riscurile asociate cu laptele crud
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), FDA și Academia Americană de Pediatrie (AAP) nu recomandă consumul de lapte crud în rândul copiilor, gravidelor, vârstnicilor și persoanelor cu sistem imunitar compromis. Potrivit raportului EFSA din decembrie 2024, în Uniunea Europeană s-au înregistrat 392 de cazuri suplimentare de îmbolnăvire și 30 de spitalizări față de anul anterior, legate de produsele lactate, inclusiv lapte.
Raportul a indicat de asemenea 20 de focare de contaminare în brânzeturi, 15 în alte produse lactate, precum iaurturi, și 3 în lapte. Aceste incidente subliniază riscul de contaminare microbiologică asociat cu laptele nepasteurizat.
Mituri și realități despre laptele crud
Pasteurizarea distruge nutrienții din lapte
Afirmația că laptele pasteurizat ar fi mai sărac în nutrienți nu este susținută de date științifice. Studii citate de FDA arată că principalele componente nutritive, precum proteinele, mineralele și vitaminele, rămân în mare parte neschimbate după procesul termic.
- Proteinele sunt metabolizate similar din laptele crud și cel pasteurizat, organizmul uman absorbându-le în aceeași măsură.
- Absorția calciului și mineralelor precum zincul și seleniul nu diferă între cele două tipuri de lapte.
- Vitamina C, sensibilă la căldură, nu reprezintă o componentă importantă a conținutului nutrițional al laptelui.
- Conținutul de grăsimi nu suferă modificări semnificative în urma pasteurizării.
Laptele crud vindecă intoleranța la lactoză
Consumul de lapte crud nu ameliorează intoleranța la lactoză, deoarece acesta conține același nivel de lactoză ca și laptele pasteurizat. Persoanele cu intoleranță nu pot descompune zahărul, indiferent de modul de procesare.
Laptele crud previne alergiile sau astmul
Studiul PARSIFAL, adesea citat pentru susținerea consumului de lapte crud, indică o asociere inversă între consumul de lapte de fermă și astm. Concluzia este că laptele crud poate conține agenți patogeni periculoși, iar consumul său nu este recomandat ca măsură preventivă pentru alergii sau astm.
Bacteriile din laptele crud sunt probiotice
Conform FDA, bacteriile din laptele crud nu sunt probiotice. Majoritatea microorganismelor provin din țesuturile infectate ale ugerului sau de pe echipamentele de muls și indică, de fapt, o igienă deficitară. Prezența bifidobacteriilor în astfel de lapte semnalează contaminare fecală.
Semne de alarmă și recomandări pentru părinți
Simptomele toxiinfecției cauzate de laptele crud includ diaree cu sânge, crampe, vărsături și simptome asemanătoare gripei, precum febră și dureri musculare. La copii, infecția cu E. coli O157:H7 poate duce la sindrom hemolitic-uremic, o afecțiune gravă care cauzează insuficiență renală și alte complicații majore.
Persoanele gravide expuse la lapte contaminat riscă avort spontan sau deces perinatal. Consumatorii trebuie să fie atenți la etichetele produselor lactate și să evite produsele nepasteurizate în cazul în care nu se specifică clar procesul de pasteurizare.
Ghid practic pentru consumatori
- Este recomandat să verificați dacă eticheta menționează explicit „pasteurizat”.
- Produsele lactate făcute din lapte nepasteurizat, precum brânzeturile moi și iaurturile, trebuie evitate, mai ales pentru copii.
- Laptele nepasteurizat de la ferme trebuie fiert înainte de consumul pentru copii.
- Pasteurizarea este singura metodă dovedită pentru eliminarea completă a patogenilor fără a afecta valoarea nutritivă a laptelui.