
Premierul Adrian Bolojan a anunțat că pentru sustenabilitatea sistemului de pensii și a bugetului se impune creșterea vârstei de pensionare, eliminând posibilitatea pensionării în deplină forță fizică și intelectuală la 50-52 de ani. Decizia nu este politică, ci economică și demografică, afirmă oficialul.
Motivul deciziei: sustenabilitatea sistemului de pensii
Premierul a explicat că măsura survine din considerente de durată, pentru a evita dezechilibre financiare. El a precizat că economiile nu vor proveni din concedieri, în special în domenii precum ordinea publică și apărare, unde nu există surplus de personal, ci din creșterea limitei de vârstă de pensionare.
Impactul demografic asupra pensiilor
Bolojan a evidențiat că, în condițiile în care generațiile care ies la pensie sunt formatate din 300-400 de mii de români, iar cele care vin să îi înlocuiască sunt mai reduse, pensionarea precoce nu mai este sustenabilă. România are o problemă acută din cauza scăderii natalității și a reducerii populației.
Scăderea natalității și migrația
Potrivit datelor citate de premier, anul trecut au fost înregistrate aproximativ 150 de mii de nașteri în țară. În ultimii 35 de ani, populația României s-a redus cu aproximativ 4 milioane de locuitori. În 2024, s-au înregistrat recorduri de emigrare în ultimele trei decenii, ceea ce accentuează problema demografică.
Inițiative pentru stabilizarea populației
Guvernul susține că îmbunătățirea condițiilor economice și a serviciilor publice ar putea limita plecările și ar putea stimula natalitatea. Crearea unor servicii publice mai bune și a oportunităților pentru tineri sunt considerate aspecte esențiale pentru retenția populației.
Costurile datoriei și argumentul bugetar
Premierul a menționat că deficitul și costurile foarte mari ale datoriei de stat, cu dobânzi de peste 10 miliarde de euro anual, impun ajustări fiscale serioase. Reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor sunt necesare pentru echilibrarea bugetului.
Contextul economic și decizii politice
Bolojan a subliniat că reforma nu depinde de configurația politică sau de numele guvernului, ci de responsabilitatea de a construi o economie sănătoasă. În opinia sa, măsurile sunt parte a unor strategii pe termen lung pentru stabilitatea fiscală și sustenabilitatea socială.
Premierul a concluzionat că măsurile propuse vor fi implementate independent de poziția politică, fiind motivate de nevoia de a face față provocărilor demografice și financiare ale țării.














