Economistul șef al unei bănci explică deciziile BNR și perspectivele viitoare

0
7
economistul-sef-al-unei-mari-banci-explica-deciziile-din-ultimele-zile-ale-bnr-si-spune-la-ce-sa-ne-asteptam-mai-important-ca-niciodata-–-hotnews.ro
Economistul șef al unei mari bănci explică deciziile din ultimele zile ale BNR și spune la ce să ne așteptăm. Mai important ca niciodată – HotNews.ro

România urmărește atingerea unui scenariu de reducere a inflației până în a doua jumătate a anului 2026, conform estimărilor și deciziilor recente ale Băncii Naționale a României (BNR). La ședința din 17 februarie 2026, Consiliul de Administrație (CA) al BNR a decis menținerea condițiilor monetare actuale, cu ratele dobânzilor neschimbate față de perioada precedentă.

Decizii ale BNR privind politica monetară în februarie 2026

Dobânda de politică monetară rămâne la nivelul de 6,5%. Rata Lombard este stabilită la 7,50%, iar rata depozitelor la 5,50%. Ratele rezervelor minime obligatorii nu au fost modificate. Decizia de a păstra aceste rate a fost justificată prin evoluția insuficient de solidă a inflației și stabilitatea indicatorilor de bază.

Inflația generală era de 9,62% în ianuarie 2026, față de 9,69% în decembrie 2025. Rata inflației de bază, corespunzătoare indicatorului CORE 2, a stagnat la 8,5%. Aceasta a fost influențată de salarii, cursul de schimb și așteptările inflaționiste, însă nu a fost considerată suficient de scăzut pentru relaxarea politicii monetare.

BNR consideră că problema dinamicii prețurilor are caracter structural, nu tranzitoriu. În aceste condiții, decizia de a menține condițiile monetare în senzație de stabilitate este menită să asigure credibilitatea și să evite un eventual revertor în evoluția inflației.

Starea actuală a economiei și obiectivele BNR

Economia românească se află într-o stare de stagnare latentă, cu un PIB în scădere în ultimele două trimestre ale lui 2025. În schimb, creșterea anuală a PIB-ului este de 0,6%, indicând o recesiune tehnică la nivel ciclic.

Decizia de a menține o politică monetară precaută reflectă dorința de a recâștiga controlul asupra inflației, chiar dacă economia are o performanță modestă. În primul semestru al anului, se așteaptă o scădere lentă a inflației, iar o scădere accentuată urmează probabil în a doua jumătate a anului. Aceasta este condiționată de eliminarea plafonărilor și de efectele de bază.

BNR estimează că procesul de dezinflație va deveni clar și stabil cel mai devreme în mijlocul semestrului al doilea. În acest context, menținerea condițiilor de politică monetară devine o prioritate pentru stabilitatea macroeconomică.

Perspectiva piețelor și a inflației în 2026

Pe piața financiară, se consideră realist și cert că inflația va scădea în a doua parte a anului. Ratele interbancare au scăzut, iar randamentele titlurilor de stat s-au situat la cele mai mici niveluri din ultimele 18 luni.

Percepția de risc suveran s-a ameliorat, după ce agenția de rating Fitch a menținut ratingul investițional pentru România la prima evaluare din 2026, 13 februarie. Așteptările pieței indică apropierea de finalul unui ciclu restrictiv, însă aceste anticipații nu au fost validate de către deciziile și conduita prudentă a politicii monetare.

Deciziile BNR subliniază că, pentru moment, contextul intern și mediul extern continuă să influențeze deciziile de politică monetară, fiind prioritare ajustarea fiscală și stabilitatea macroeconomică.

Provocările mediului extern și importanța stabilității interne

Situația geopolitică actuală, cu conflictele și tensiunile comerciale mondiale, crește nivelul de incertitudine pentru economia românească. Creșterea cheltuielilor la nivelul Uniunii Europene și tensiunile în zona comercială globală sunt factori de risc.

În acest context, ancorarea perspectivei economice naționale într-un mediu intern stabil, cu un cadru fiscal consolidat, este considerată mai importantă decât o normalizare liniară a politicii monetare. Discursurile și deciziile BNR urmăresc menținerea unui echilibru macroeconomic, în condițiile în care politica fiscală nu mai poate fi compensată de intervențiile monetare.

Rezultate și indicatori macroeconomici pentru 2026

Pentru finalul anului 2026, estimările indică următorii indicatori: inflație anuală între 4,5% și 5%, rata dobânzii de politică monetară între 5,75% și 6,25%, ROBOR la 3 luni la finalul anului între 5,0% și 6,0%, iar cursul euro-lei la 5,13, cu o marjină de variație de plus-minus 0,05%.

Aceste cifre sugerează o perspectivă prudente, orientată spre reducerea treptată a inflației și stabilizarea costurilor financiare în economia românească.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.