
Economistul Cristian Socol analizează cum ar fi arătat România în afara Uniunii Europene, prezentând zece indicatori economici și sociali-cheie.
„Unele opinii individuale contestă avantajele aderării la Uniunea Europeană”, notează Cristian Socol la începutul analizei sale.
- Lipsa argumentelor solide determină ca doar o mică parte a populației să adopte astfel de perspective.
- Conform ultimului Eurobarometru (2024), 53% dintre români au o imagine favorabilă Uniunii Europene (media UE fiind de 44%), iar 70% cred că România a beneficiat de pe urma apartenenței.
- Totodată, ultimul Eurobarometru privind opiniile tinerilor (2024) arată că 88% dintre tinerii români sunt foarte sau relativ optimişti în privința viitorului UE (mult peste media UE de 61%).
„Cele mai importante zece avantaje menționate de respondenți sunt: oportunități de muncă suplimentare în UE; menținerea păcii și a securității; îmbunătățirea standardului de viață; o cooperare mai bună între România și alte state europene; creșterea economică; influență mai mare pe scena internațională; consolidarea democrației; o cooperare sporită cu țările din afara spațiului european; reducerea schimbărilor climatice; o participare mai activă la luarea deciziilor europene”, menționează economistul Cristian Socol.
„Integrarea în UE a adus prosperitate și dezvoltare economică”
De asemenea, Cristian Socol subliniază că „integrarea în Uniunea Europeană, deși aduce beneficii, are și unele dezavantaje: concurența sporită pentru firmele românești; migrația forței de muncă; costurile adaptării la standardele europene; pierderea parțială a suveranității și creșterea prețurilor în anumite domenii.”
„Totuși, avantajele nete ale integrării României în UE sunt evidente.
Integrarea europeană a adus prosperitate și dezvoltare economică. Dacă România nu ar fi fost membră UE, rata medie anuală a creșterii economice în perioada 2007-2024 ar fi fost cu 2 puncte procentuale mai mică. PIB-ul României ar fi fost cu 552 miliarde lei (111 miliarde euro) mai mic în 2024.
Integrarea în UE a dus la o convergență economică semnificativă. Fără UE, convergența economică ar fi fost mult mai redusă, România fiind probabil pe ultimul loc în rândul statelor membre.
Integrarea europeană a permis absorbția de fonduri europene, generând investiții majore în economia României. Investițiile publice din România, finanțate din fonduri europene nerambursabile, au crescut cu peste 313 miliarde de lei în perioada 2007-2024.
Integrarea în UE a stimulat comerțul, investițiile și crearea de locuri de muncă. Numărul mediu de salariați din România este cu 703.560 mai mare decât ar fi fost într-o Românie în afara UE.
Integrarea europeană a contribuit la creșterea salariilor medii ale românilor. Fără UE, salariile medii ar fi crescut cu 1666 lei mai puțin.
Integrarea europeană a avut un impact pozitiv asupra salariilor mici.
Integrarea în UE a generat beneficii pentru pensionari. Pensia medie este cu 879 lei mai mare decât ar fi fost într-o Românie în afara UE.
România fără UE ar fi avut o problemă mai acută a sărăciei. Numărul persoanelor la risc de sărăcie în UE a scăzut de la 8.842.000 în 2015 la 5.294.000 în 2024, iar puterea de cumpărare a românilor a crescut între 28% și 50%.
România a beneficiat financiar din participarea la fonduri europene: 67 miliarde euro net.
România este un beneficiar important al politicii de coeziune a UE, plasându-se în topul țărilor beneficiate de fonduri.
România a redus decalajele regionale față de alte zone dezvoltate din UE.
- Regiunea București-Ilfov a avut un PIB per capita peste media UE chiar și la intrarea României în UE.
- În 2023, mai multe regiuni au depășit 70% din media UE la PIB per capita.
- În privinţa speranţei de viaţă, indicatorul a crescut cu 3,8 ani.
„Fără sprijinul UE, calea spre modernizare ar fi fost mult mai dificilă”
Economistul Cristian Socol reiterează faptul că aderarea la UE a adus beneficii majore românilor, incluzând o economie mai puternică, creșteri salariale și de pensii, investiții publice și acces la fonduri europene. Mai mulți români au găsit locuri de muncă mai bune, iar nivelul de trai s-a îmbunătățit, și s-au redus diferențele față de alte țări europene.
„Cu toate acestea, integrarea nu a fost fără provocări, existând inegalități în dezvoltarea regională și cheltuieli ineficiente ale unor fonduri europene.
Este evident că aderarea la UE a fost un factor pozitiv pentru România, iar calea europeană este vitală pentru viitorul țării.
Fără UE, România ar fi cunoscut o creștere economică mai lentă, salarii și pensii mai mici, investiții reduse și un nivel mai ridicat al sărăciei. România ar fi rămas în urmă în majoritatea domeniilor. Fără sprijinul UE, calea spre modernizare ar fi fost mult mai dificilă”, conchide Cristian Socol.
Citește și:
Profesorul universitar dr. Cristian Socol, ASE București: Trei considerații și trei concluzii despre PACHETUL de CONSOLIDARE BUGETARĂ
vezi toate articolele














