România analizează implementarea unei interdicții totale a telefoanelor mobile în școli, după ce un proiect legislativ a fost depus în Parlament pentru reglementarea acestei măsuri. În prezent, utilizarea telefoanelor e permisă în anumite condiții, dar inițiativa propune o restricție completă pe durata programului școlar, cu excepții definite prin regulamente interne.
Proiectul legislativ și argumentele inițiatorilor
Proiectul, depus de deputata Simona Elena Macovei Ilie, prevede eliminarea totală a folosirii telefoanelor în unitățile de învățământ preuniversitar, inclusiv în școli și licee, pe durata întregii zile școlare. Excepțiile vor fi limitate și vor trebui să respecte interesul superior al copilului și eventualele nevoi educaționale speciale.
Potrivit inițiatorilor, scopul măsurii este reducerea efectelor negative ale utilizării excesive a dispozitivelor digitale asupra performanței școlare și echilibrului emoțional al elevilor. Studii recente arată că învățarea este afectată de distragerea atenției cauzată de telefoane, iar profesorii reclamă frecvent dificultăți în menținerea concentrării în timpul lecțiilor.
Realitatea din școli: utilizarea telefoanelor în continuare
O cercetare realizată pe un eșantion de 4.000 de elevi și 400 de profesori, la solicitarea Consiliului Elevilor, indică faptul că aproape jumătate dintre elevi folosesc telefoanele în timpul orelor. În condiții actuale, 73% dintre respondenți afirmă că există spații speciale pentru depozitarea dispozitivelor, dar doar o treime le utilizează efectiv.
Un sfert dintre elevi recunosc că poartă telefoanele la ei în timpul orelor, iar alții spun că respectă regula doar ocazional. Aceste date sugerează că, deși există reguli, aplicarea lor este adesea ineficientă sau necorespunzătoare.
Regulile pentru rețelele de socializare și platformele online
Proiectul legislativ impune și reguli stricte pentru platformele de socializare, solicitând ca acestea să refuze crearea de conturi pentru utilizatorii sub 15 ani. Conturile deja existente ar urma să fie suspendate până la atingerea vârstei minime specificate, cu excepția platformelor educaționale sau non-profit.
Furnizorii de servicii ar urma să implementeze sisteme de verificare a vârstei, elaborate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. Aceste reglementări vor respecta normele privind protecția datelor, iar companiile care nu le vor respecta riscă amenzi de până la 3% din cifra de afaceri globală sau suspendarea activității.
În plus, platformele vor fi obligate să elimine rapid conținutul periculos pentru minori, precum materiale care promovează suicidul, automutilarea sau violența extremă. Mecanismele de raportare vor trebui să funcționeze în maximum 24 de ore în cazul în care se implică minori.
Comparativ cu alte țări europene
Mai multe state europene au introdus restricții stricte sau aproape totale pentru folosirea telefoanelor în școli. În Franța, de exemplu, încă din 2018, elevilor din ciclul primar și gimnazial le este interzis să utilizeze telefoanele mobille în orice spațiu școlar, inclusiv în pauze sau în curte, fiind obligat să le depoziteze într-un spațiu special.
Italia a reintrodus reguli stricte în perioada 2022–2024, telefoanele fiind aproape total interzise în timpul orelor, iar profesorii au autoritatea de a confisca dispozitivele dacă sunt folosite necorespunzător.
În Olanda, din 2024, majoritatea școlilor au devenit „phone-free schools”, telefoanele și tabletele fiind permise doar pentru elevii cu nevoi speciale sau pentru activități educaționale.
Grecia are una dintre cele mai restrictive reguli, telefoanele fiind complet interzise în timpul orelor, iar fotografierea sau filmarea în școală se sancționează sever. În Spania, reglementările variază pe regiuni, dar multe comunități au interzis sau limitat semnificativ utilizarea telefoanelor în școli.
Guvernul britanic a recomandat oficial interzicerea telefoanelor în școli, iar multe unități de învățământ au implementat reguli de colectare matinală sau depozitare în dulapuri. În Germania, fiecare land decide asupra regulilor, majoritatea aplicând interdicții totale sau restricții stricte.
Un astfel de model legislativ a fost adoptat și în alte țări, fiind motivați de preocupări similare legate de atenție, sănătate emoțională și riscurile de bullying online.