Islandă analizează organizarea unui referendum privind aderarea la Uniunea Europeană posibil încă din această vară, mai devreme decât planul inițial, în condițiile în care evoluțiile geopolitice recente par să accelereze procesul. Decizia ar putea fi luată în următoarele săptămâni, după ce oficialii vor decide asupra datei și temelor directe ale consultării populației.
Contextul deciziei de devansare a referendumului
Potrivit unor surse citate de Politico, guvernul islandez explorează în prezent posibilitatea de a organiza un referendum referitor la reluarea negocierilor de aderare la UE, chiar în luna august. Anterior, oficialii islandezi intenționaseră să organizeze acest proces până în 2027. Însă, tensiunile geopolitice și factorii externi au determinat o reevaluare a calendarului.
De exemplu, decizia fostului președinte american Donald Trump de a impune tarife Islandei a generat neliniște, accentuată de declarațiile sale privind o eventuală anexare a Groenlandei. Aceste evoluții au contribuit la creșterea presiunii asupra guvernului de la Reykjavík pentru a accelera procesul.
Ministrul de Externe al Islandei, Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir, a declarat recent pentru Reuters că intenționează să grăbească procesul, motivând această decizie prin „mediul geopolitic complet diferit” față de anii anteriori. În acest context, un anunț oficial privind data referendumului ar putea avea loc în următoarele săptămâni.
Istoricul relației Islandei cu UE
Islandei i-a fost depusă candidatura de aderare la Uniunea Europeană în 2009, ca urmare a afectării profunde provocate de criza financiară din anul anterior. Negocierile oficiale au fost demarate în 2010, însă, după instalarea unui guvern de centru-dreapta în 2013, procesul a fost suspendat, iar în 2015, Reykjavik a solicitat retragerea candidaturii.
De-a lungul anilor, sondajele au indicat o susținere relativ moderată pentru aderare, cu populația favorizând organizarea unui referendum. Cu toate acestea, sprijinul pentru intrarea efectivă în UE a fost mai prudent, iar percepția publică pare să fi început să se schimbe, în contextul situației internaționale actuale.
Factori geopolitici influențatori
Principalul motiv pentru reevaluarea opțiunii aderării pare să fie contextul internațional tensionat. Invazia Rusiei în Ucraina, conflictele comerciale dintre SUA șiblocul comunitar, precum și discuțiile referitoare la Groenlanda, reascut dezbaterile privind apartenența Islandei la UE.
Alianța Social Democrată, formațiune care a câștigat alegerile din 2024, a promis organizarea unui referendum până în 2027. Totuși, unii membri ai coaliției actuale opun această opțiune, ceea ce poate influența decizia finală.
Negocierile și subiectele sensibile
În ultimele luni, oficialii europeni au intensificat contactele cu reprezentanții islandezi. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat Islanda în trecut, și a avut întâlniri recente cu premierul Kristrun Frostadottir la Bruxelles. De asemenea, ministrul de Externe islandez s-a întâlnit cu comisarul european pentru extindere, Marta Kos.
Conform unor oficiali citați de Politico, dacă Islanda decide reluarea negocierilor, procesul ar putea evolua rapid, în aproximativ un an. Temele precum cotările de pescuit și vânătoarea de balene rămân subiecte sensibile și pot genera discuții dificile pe parcursul acestui proces.
Statusul actual al Islandei în structurile europene
Islandei este integrată în Spațiul Economic European, având acces la piața unică europeană, și face parte din spațiul Schengen. De asemenea, țara este membru fondator NATO, dar nu are o armată proprie, sustrăgându-se unei prezențe militare consistente și depinzând de Statele Unite pentru securitate.
Decizia referitoare la organizarea referendumului ar putea marca un nou capitol în relația Islandei cu UE, într-un context internațional tot mai complex și tensionat.