Mindfulness-ul, o practică devenită aproape omniprezentă în peisajul sănătății mentale, trebuie reevaluată în contextul riscurilor și limitărilor sale. În ciuda popularității sale crescute și a promisiunilor de îmbunătățire a bunăstării, cercetările arată că reacțiile adverse nu sunt rare și pot avea consecințe serioase pentru unii indivizi.
Ce spun cercetările despre reacțiile negative ale meditației
Un studiu din 2022, realizat pe 953 de persoane din SUA care meditau regulat, indică faptul că peste 10% dintre participanți au raportat efecte adverse cu impact negativ semnificativ asupra vieții de zi cu zi. Aceste simptome au durat cel puțin o lună, indicând o problemă persistentă și nu doar un disconfort temporar.
O analiză din 2020, care acoperă peste 40 de ani de cercetări, identifică principalele reacții adverse frecvent raportate: anxietate, depresie, simptome psihotice, delir, disociere, depersonalizare și episoade de frică intensă. Aceste manifestări nu sunt exclusive persoanelor cu antecedente psihice, fiind raportate și de indivizi fără probleme cunoscute de sănătate mintală, după expunere moderată la meditație.
Studiile sugerează că simptomele negative pot avea durată lungă, ceea ce generează îngrijorări privind siguranța pentru anumite categorii de populație. În plus, reacțiile adverse nu sunt izolate și pot afecta funcționarea cotidiană a persoanelor implicate.
Comercializarea excesivă a mindfulness-ului și promisiunile exagerate
Practica mindfulness a fost transformată într-un produs comercial evaluat la miliarde de dolari pe piața globală. Aceasta a fost promovata ca soluție universală pentru diverse probleme, de la stres și productivitate, până la relații și dezvoltare personală.
Criticii, precum Ronald Purser, denunță această tendință drept „capitalist spirituality”, o spiritualitate adaptată pieței, simplificată și vândută ca o soluție rapidă pentru probleme complexe. Promovarea excesivă a beneficiilor, combinate cu promovarea agresivă, a dus la o reducere a focusului pe riscuri și limite.
Jon Kabat-Zinn, una dintre figurile-cheie ale popularizării mindfulness-ului în Occident, a recunoscut într-un interviu că multe dintre cercetările despre efectele pozitive prezintă probleme de calitate. În discursul public, promisiunile despre transformarea indivizilor și societății sunt adesea extrem de entuziaste, contrastând cu prudența științifică necesară pentru o abordare responsabilă.
Ecoul acestor disensiuni se regăsește și în mediul de comunicare, unde studii ample indică faptul că informațiile despre riscuri și efecte negative sunt mai puțin vizibile decât cele despre beneficii. Un exemplu concret este un studiu din Marea Britanie finanțat de Wellcome Trust, realizat pe peste 8.000 de copii, care a arătat că mindfulness-ul nu a avut efecte semnificative asupra stării de bine și, în unele situații, a putut avea efecte negative asupra celor cu risc de probleme psihice.
Ce trebuie făcut pentru o abordare mai responsabilă a practicii
Una dintre cele mai nuanțate întrebări este dacă este corect să se vândă aplicații, cursuri sau ședințe de mindfulness fără a avertiza clar asupra riscurilor. În alte domenii legate de sănătate, prezentarea limitărilor și riscurilor este standard, dar în cazul mindfulness-ului această transparență lipsește adesea.
Mulți instructori recomandă continuarea practiciilor chiar și în fața unor reacții adverse, ceea ce poate agrava situația pentru persoanele afectate de anxietate intensă, derealizare sau simptome psihice. Prin urmare, este esențial ca publicul să fie bine informat și să înțeleagă că practica poate avea și efecte adverse, iar semnele de alarmă trebuie urmărite cu atenție.
Experiența arată că, în fața anumitor simptome, cel mai sigur este să se oprească și să se caute sprijin specializat. În prezent, ghidurile de practică sigură și criteriile de eligibilitate nu sunt încă universal standardizate, ceea ce face necesară o abordare mai atentă și responsabilă.
Practica mindfulness poate aduce beneficii, dar nu trebuie considerată o soluție sigură pentru toți în orice condiții. Lipsa informării clare despre efectele adverse și riscurile pot crea situații dificile pentru cei vulnerabili sau nesiguri în privința sănătății lor mintale.