Guvernul român intenționează să implementeze, începând din toamnă, o măsură prin care suspendarea permisului de conducere se va aplica și în cazul neplății amenzilor rutiere, urmând ca această sancțiune să fie valabilă până la achitarea integrală a sumei. Măsura are ca scop creșterea ratei de recuperare a tarifelor, întrucât plata amenzilor contribuie direct la bugetele locale.
Reacții și opinii ale specialiștilor
Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, consideră că hotărârea de Guvern „nu e deloc în ordine”. El atrage atenția asupra posibilității ca această decizie să fie contestată în instanță și subliniază că românii cu carnet de șofer s-ar putea împărți în două categorii: cei care vor plăti pentru a evita suspendarea permisului și cei care vor provoca litigiile judiciare pentru a-și apăra drepturile.
Zegrean indică faptul că, în prezent, există în jur de patru milioane de dosare în instanțe și crede că prelungirea proceselor va complica și mai mult sistemul judiciar. El avertizează că ar putea scădea viteza de soluționare a cauzelor și că procedurile de contestare riscă să devină și mai îndelungate.
Președintele Asociației pentru Drepturile Taximetriștilor Independenți, Radu Viorel, afirmă că noua măsură pare a restricționa drepturile cetățenilor, inclusiv pe cel de a conduce. El sugerează că guvernul putea opta pentru alte soluții, precum intensificarea acțiunilor de verificare și recuperare a amenzilor, fără a suspenda carnetul de conducere.
Viorel susține că păstrarea dreptului de a conduce este fundamental pentru cei care depind de activitatea de taximetrist și consideră că această decizie poate afecta dreptul la muncă. El subliniază necesitatea unei analize atente a proiectului final pentru a evita atingerea drepturilor omului.
Perspectiva fostului ministru Tudorel Toader
Tudorel Toader, fost ministru al Justiției, explică faptul că dreptul de a conduce nu face parte din drepturile fundamentale, fiind posibil ca restricțiile ulterioare să fie doar o chestiune de proporționalitate. El avertizează însă că măsura nu trebuie să devină o formă de evitarea plății amenzilor și afirmă că astfel de sancțiuni trebuie să fie proporționale cu scopul urmărit.
Toader menționează că posibilitatea ca această hotărâre să fie atacată în instanță există și că, până la soluționarea eventualelor excepții de neconstituționalitate, măsura va produce efecte din momentul intrării în vigoare.
Diferențele față de țările din Uniunea Europeană
În contrastele cu alte state europene, autoritățile din România au legat suspendarea permisului de conducere de neplata amenzilor rutiere, o practică neadresată în alte țări ale Uniunii Europene. În Germania, lipsa plății amenzii poate duce la majorări și executări silite, iar în cazuri extreme, la condamnare cu zile de detenție.
Franța a optat pentru popriri pe salarii și conturi, precum și pentru imposibilitatea înmatriculării sau vânzării vehiculului până la achitare. Italia aplică majorări pentru amenzile neplătite peste 60 de zile, posibilitatea de-a ajunge până la detenție și cheltuieli suplimentare. Spania elimină reducerea de 50% pentru amenzile plătite în termen scurt și poate institui sechestru pe bunuri, introducând interdicția de a conduce dacă se impune această măsură.
Țările din UE au abordat această problemă diferit, evitând legarea directă a suspendării permisului de conducere de neplata amenzilor, considerând această practică o soluție mai radicală și mai dificil de implementat.