Nicușor Dan este solicitat de partidele SENS și REPER să îl demită pe Lucian Pahonțu din funcția de șef al Serviciului de Protecție și Pază, în contextul unei investigații privind trecutul său ca membru al trupelor de Securitate implicate în reprimarea protestelor din decembrie 1989 și din iunie 1990. Partidele cer, de asemenea, retragerea decorațiilor și scuze publice pentru menținerea sa în funcție.
Reacții politice și solicitări oficiale
SENS și REPER cer demiterea imediată a lui Pahonțu, precum și retragerea oricăror distincții acordate anterior de administrațiile prezidențiale. În plus, aceste partide solicită ca Nicușor Dan să prezinte scuze în numele instituției pentru angajarea unui fost membru al Securității implicat în represiuni.
SENS consideră că păstrarea lui Pahonțu în funcție reflectă o lipsă de reacție a actualei administrații în fața problemelor legate de istoria serviciilor de securitate. În opinia formațiunii, această situație redă o percepție de continuare a unor practici din perioada regimului comunist.
Contextul investigativ și rebeliunea opiniei publice
Partidele critică decizia de a menține în funcție pe Lucian Pahonțu după preluarea mandatului de către Nicușor Dan. SENS afirmă că el trebuia să fi fost înlocuit încă de la început, pentru a fi respectată transparența și prioritățile unor reforme instituționale.
Investigația publicată de Recorder dezvăluie implicarea directă a lui Pahonțu în represiunea evenimentelor din decembrie 1989 și în intervențiile din iunie 1990, evenimente în care sute de manifestanți au fost bătuți și arestați de forțele de ordine.
Reacții și poziții oficiale
Fostul președinte Traian Băsescu și fostul premier Ludovic Orban au afirmat că, în opinia lor, Pahonțu trebuie să fie schimbat de la conducerea SPP, după apariția materialului Recorder. Pahonțu, în funcție din decembrie 2005, nu a fost încă retras oficial din poziție.
Autoritățile și instituțiile de verificare, precum CNSAS, sunt criticate pentru modul în care au gestionat procesul de verificare a trecutului lui Pahonțu. Constatările arată că verificarea nu a fost demarată cu prioritate și că, timp de 18 ani, CNSAS nu a emis decizii privind calitatea sa de lucrător sau colaborator al Securității.
Aspecte legale și verificări ulterioare
Declarațiile depuse de șefii de servicii, inclusiv de Lucian Pahonțu, trebuiau să fie prezentate la conducerea instituției, și acestea ar fi trebuit făcute în termen de 30 de zile de la numire, conform legii. Procesul de verificare a trecutului său a fost blocat de procedurile legale, care impuneau ca Pahonțu să facă declarații pe proprie răspundere.
Verificarea din oficiu, inițiată în 2008 odată cu intrarea în vigoare a Legii deconspirării, nu a fost declanșată prioritar. CNSAS a explicat că, fără o declarație explicită a lui Pahonțu, nu puteau începe verificarea, ceea ce a permis menținerea în funcție timp îndelungat.
Implicarea în protestele din 1989 și 1990
Potrivit unei investigații publicate de Recorder, Lucian Pahonțu a fost membru al trupelor de Securitate trimise de Nicolae Ceaușescu pentru reprimarea protestelor din 21 decembrie 1989, în zona Hotelului Intercontinental din București. Ulterior, în iunie 1990, Pahonțu a fost implicat și în intervențiile din Piața Universității, unde sute de persoane au fost bătute și arestate, conform sursei.
În dosarul Revoluției, Pahonțu a negat contactul cu manifestanții și implicarea în represiune. Pentru aceste afirmații, el nu a fost supus unei verificări rapide din partea CNSAS, iar procesul a durat ani de zile.
În urma acestor dezvăluiri, conducătorii partidelor și cetățenii au cerut clarificări și acțiuni concrete pentru înlocuirea oficialului, considerând că menținerea sa în funcție perpetuează o imagine nedreaptă asupra istoriei evenimentelor din decembrie 1989 și iunie 1990.
