Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a atras atenția asupra agravării crizei din sistemul sanitar românesc, subliniind riscul ca pacienții să nu mai beneficieze de materialele necesare în secțiile de urgență și, în cel mai grav caz, să apară decese în spitale. El a spus în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN că situația actuală se află la un punct critic, fapt cauzat de limitările bugetare și de alocarea insuficientă a fondurilor pentru programe esențiale precum ATI, UPU și tratamentul infarctului.
Criza materialelor în spitale și problemele de finanțare
Alexandru Rogobete a avertizat că, dacă secțiile de urgență vor rămâne fără materiale, apar riscuri majore pentru pacienți. El a spus că, anterior, a semnalat faptul că bugetele destinate pentru secțiile de urgență și programe de urgență sunt aproape epuizate și că nu înțelege de ce fondurile din fondul de rezervă nu sunt utilizate pentru suplimentarea acestor sume.
Fostul ministru a acuzat directoarele de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate că nu au alocat fonduri suficiente pentru cele mai importante programe de boli cardiovasculare și chirurgie cardiovasculară. El menționează că, în luna septembrie, nu a fost virată nicio sumă pentru aceste programe, aspect pe care îl consideră inacceptabil.
Rogobete a afirmat că lipsa alocărilor de fonduri de urgență afectează direct funcționarea secțiilor UPU și ATI, unde sunt acum cele mai mari aglomerări. El critică decizia conducerii CNAS, afirmând că aceasta dă dovadă de lipsă de viziune și că ar putea muta bani între diferite programe cu consum redus pentru a acoperi necesarul de resurse în perioadele critice.
Bugetul alocat și ajustări în timpul și după perioada de ministru
Potrivit declarațiilor lui Rogobete, în timpul mandatului său, Ministerul Sănătății a solicitat 660 de milioane de lei pentru zona de urgență, însă a primit doar 490 de milioane de lei. El precizează că acest deficit a fost cauzat de deciziile luate în perioada respectivă, inclusiv reducerea cu 10% a fondurilor pentru reducerea deficitului bugetar, precum și tăieri ulterioare de fonduri în urma recalcularilor.
Ministerul Sănătății a funcționat în primele luni ale anului cu regula de 1/12 din buget, bugetul integral fiind aprobat abia în martie. O parte semnificativă din fonduri a fost utilizată pentru plata arieratelor, ceea ce a redus resursele disponibile pentru programele de urgență.
Situația personalului și lipsa precedenta a situației
Rogobete a declarat că personalul medical din spitale este extrem de disperat din cauza lipsei de fonduri și materiale. El a subliniat că, în istoria sistemului sanitar românesc, nu s-au mai înregistrat cazuri în care materiale aflate în fondul de urgență să nu fie utilizate.
El a încheiat afirmând că actuala situație este fără precedent în România, punând accent pe gravitatea crizei din sistemul de sănătate.
