Deputatul Alexandru Muraru a efectuat o vizită în Taiwan, fapt care a generat reacții din partea Ambasadei Chinei la București și a Ministerului Afacerilor Externe, în contextul relației diplomatice între România și China. Ambasada Chinei afirmă că intervenția deputatului român în afacerile interne ale Chinei și susținerea independenței Taiwanului ridică semne de întrebare asupra intereselor pe care le reprezintă în numele României.
Reacția Ambasadei Chinei
Reprezentanța diplomatică a Chinei în România a transmis, vineri, printr-o declarație pe Facebook, că Taiwanul face parte integrantă din China. Aceasta afirmă că Taiwanul și China continentală sunt părți ale aceleiași țări și că acest statut istoric și internațional este în consens cu normele internaționale după cel de-al Doilea Război Mondial.
Ambasada Chinei a reamintit asupra relațiilor diplomate stabilite în 1949 între România și Republica Populară Chineză, subliniind principiul „o singură China” ca fundament al acestora. Potrivit declarației, acest principiu a asigurat continuitatea relațiilor bilaterale, în ciuda schimbărilor internaționale.
Posiția Ambasadei față de vizita în Taiwan a deputatului Muraru
Reprezentanța diplomatice chineze consideră că vizita lui Alexandru Muraru în Taiwan contravine politicii oficiale a României. În comunicat, se arată că după întoarcerea în România, deputatul a publicat un articol în care susține poziția separatistă a Partidului Democratic Progresist privind independența Taiwanului.
Ambasada afirmă că intervenția lui Muraru în favoarea acestei poziții ridică întrebări dacă acesta reprezintă interesele reale ale României. De asemenea, menționează că sprijinirea separării de către Taiwan a fost descrisă ca o problemă care privește afacerile interne ale Chinei și interesele fundamentale ale acesteia.
Reprezentanța chineză a reiterat că orice formă de legături oficiale între Taiwan și alte state, precum vizite ale reprezentanților oficiali, înființarea de reprezentanțe oficiale sau semnarea de acorduri, sunt inacceptabile pentru China. În același timp, a exprimat sprijin pentru angajamentul României față de politica „o singură China” și a insistat că această politică reprezintă fundamentul relațiilor bilaterale și al prieteniei între cele două țări.
Poziția MAE privind Taiwanul
Pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu (USR), se menționează că România recunoaște o singură Chină și că Taiwanul este considerat parte integrantă a acesteia. Ministerul subliniază că această poziție s-a exprimat constant pe parcursul relațiilor diplomatice cu China.
Totodată, pe site, se fac referiri la faptul că Taiwanul nu a renunțat la suveranitate și că nu va face concesii privind libertatea și democrația. China revendică Taiwanul ca fiind teritoriul său și nu a abandonat intenția de a utiliza forța pentru a integra insula în teritoriul său.
Declarațiile lui Alexandru Muraru după vizită
Deputatul Alexandru Muraru a relatat pe Facebook că a avut o întâlnire cu președintele Taiwanului, Lai Ching-te, în cadrul Forumului pentru Cooperare Democratică de la Taipei. El a scris că a fost impresionat de discursul președintelui și de cunoașterea aprofundată a situației din România de către acesta.
Muraru a precizat că a discutat despre eforturile României pentru a oficializa relațiile cu Taiwanul și despre criza politică și guvernamentală din țară. El a afirmat că Taiwanul demonstrează o reziliență democratică robustă și tratată ca o responsabilitate comună a societății, în contrast cu abordarea de la București, unde reziliența democratică este considerată responsabilitatea instituțiilor de securitate.
Deputatul a mai subliniat că Taiwanul construiește rețele de cooperare între democrații și face eforturi concrete pentru combaterea dezinformării, pe când România se concentrează mai mult pe parteneriate strategice punctuale.
În opinia sa, sfera internațională tinde să acorde o importanță mai mare evaluării rezilienței democratice și cooperației sociale, decât gesturilor punctuale de securitate, aspect pe care Taiwanul îl integrează în politicile naționale.