
ANAF și Ministerul Finanțelor au intensificat controalele asupra ONG-urilor, concentrându-se pe modul în care acestea utilizează fondurile provenite din sponsorizări și redirecționări fiscale. Organismele fiscale verifică dacă fondurile din sponsorizări și transferurile din impozitul pe venit și profit sunt folosite conform legislației, iar consecințele inspecțiilor diferă pentru sponsor și organizație.
Diferențe în abordarea organelor de inspecție
Inspectiile ANAF vizează, în principal, sponsorii care nu li se recunoaște facilitatea fiscală pentru sponsorizări. Aceștia pot fi supuși plății unui impozit pe profit suplimentar, la care se adaugă dobânzi și penalități. În contrast, inspecțiile Ministerului Finanțelor vizează modul în care organizațiile non-profit utilizează fondurile și pot obliga instituțiile să restituie sumele redirecționate către bugetul de stat, plus dobânzi de întârziere.
Primele probleme identificate de specialiști
Luisiana Dobrinescu, avocată la Dobrinescu Dobrev SCA, a evidențiat trei probleme majore în abordarea inspecțiilor:
– **Aplicarea greșită a conceptului de persoane afiliate**: Organismele de control consideră, în mod eronat, că existența unor membri comuni în consiliul director sau în conducerea sponsorului și a ONG-ului face ca sponsorizarea să fie invalidată. De exemplu, dacă directorul financiar al sponsorului face parte din consiliul ONG-ului, ANAF poate anula beneficiul fiscal.
– **Dificultăți în dovedirea trasabilității fondurilor**: Inspectorii consideră că este posibil să se urmărească clar destinatia fiecărei sponsorizări, dar în practică, sumele se gestionează într-un cont global, fără o legătură directă între anumite fonduri și cheltuieli specifice. În controale, se solicită indicații exacte despre destinația sponsorizărilor.
– **Negarea facilității fiscale pentru nedepășirea cheltuielilor**: Cea mai surprinzătoare problemă constă în refuzul acordării facilității fiscale pe motivul că organizația nu a utilizat integral fondurile disponibile. În astfel de cazuri, sumele necheltuite sunt considerate, în opinia organelor fiscale, ca fiind neconforme pentru statutul de sponsorizare.
Cum trebuie să se pregătească ONG-urile pentru inspecții
Reprezentanta Dobrinescu Dobrev SCA recomandă ca organizațiile să dețină documente doveditoare pentru fiecare finanțare. Acestea includ contracte de susținere, documente justificative pentru cauzele finanțate (de exemplu, studii sau facturi medicale) și, cel mai important, probe ale plății efectuate. Plățile în numerar sunt considerată un semn de întrebare suplimentar.
Pe lângă documente, trebuie realizată o evaluare a riscului ca autoritățile să considere existența unui control direct între sponsor și organizație, fie prin intermediari, fie prin membri ai conducerii. În unele cazuri, ANAF a reîncadrat sumele primite ca venituri impozabile, exemplu fiind un after school care, după inspecție, a avut calculată plata impozitului pe profit pentru sumele lunare primite de la părinți, considerându-le ca prețul unor servicii și nu sponsorizări.
Organizațiile trebuie să fie pregătite să justifice în detaliu modul în care fondurile au fost utilizate pentru a evita sancțiuni sau obligații de restituire.













