România poate reduce deficitul comercial cu aproximativ 30 de miliarde de euro, dacă se activează o rețea de aproximativ 3.550 de firme autohtone, potrivit afirmatiilor făcute de Florin Jianu, la evenimentul Banking Forum by Financial Intelligence. Reprezentantul IMM România a explicat că pentru acoperirea a 25% din deficitul comercial, ar fi nevoie de circa 950 de companii, în timp ce pentru 100%, cifra se ridică la aproximativ 3.550 de firme.
Potencialul firmelor mici și medii în reducerea deficitului
Florin Jianu a evidențiat că multe micro-întreprinderi, cu investiții de până la un milion de euro, pot avea un impact semnificativ asupra deficitului. Exemple concrete sunt structurile metalice, atelierele de confecții metalice, laboratoarele de produse ortopedice, micile sere, livezile și laboratoarele de cosmetice.
El a subliniat oportunitatea de orientare a fondurilor europene către investiții care pot influența reducerea deficitului comercial. Investițiile în aceste domenii ar putea avea efecte pozitive, dacă se evită finanțările dispersate și neorientate, cum s-a întâmplat în exercițiile financiare anterioare.
Prioritizare și gestionare a fondurilor europene
Jianu a recomandat direcționarea fondurilor europene către proiecte concrete și specific regionale, pentru a maximiza impactul asupra deficitului. În același timp, a menționat că anumite sectoare strategice, precum sectorul energetic, ar trebui adresate în mod prioritar de către companii mari, din cauza volumului și specificului lor.
El a subliniat că o parte din fondurile europene pot fi utilizate eficient în programele operaționale regionale și prin implicarea băncilor în finanțări adaptate nevoilor locale.
Structura deficitului comercial
Potrivit lui Jianu, ultimii șase ani au evidențiat o creștere constantă a deficitului comercial, de la 18,4 miliarde de euro în 2017, până la 34,1 miliarde de euro în 2022. În 2022, patru secțiuni din economia națională adună peste 30 de miliarde de euro din deficit.
Iată principalele secțiuni: produse chimice și farmaceutice, mașini și echipamente electrice, metale comune și produse minerale, inclusiv energie. În contrast, exporturile sunt mai concentrate pe lemn, produse vegetale și mijloace de transport, care înregistrează balanțe mai favorabile.
Principalele produse de import și export
Jianu a indicat că cele mai mari deficite comerciale în România se înregistrează la țiței, medicamente, circuite integrate, vaccinuri, telefoane și calculatoare. În același timp, deficitul este generat în special de exportul de materie primă și importul de produse procesate.
El a menționat și câteva sectoare prioritare pentru reducerea deficitului: procesarea cerealelor, prelucrările metalice, ambalajele, lactatele și produsele farmaceutice generice.
Aceste elemente configurează direcțiile strategice pentru inițiativele care vizează scăderea importurilor și promovarea producției interne pentru sectorul industrial, agricol și farmaceutic din România.
