Olanda, Franța, India, Polonia și alte țări își mută rezervele de aur, într-un context global de ajustare geostrategică, datele indicând o tendință de consolidare a controlului fizic asupra activelor.
Mutări majore de aur de către state
Olanda a transferat 86 de tone de aur de la New York și Ottawa la Londra. Decizia a fost motivată de „tulburările geopolitice tot mai mari” și necesitatea pregătirii pentru eventualitatea unor crize majore. În urma operațiunii, proporția rezervelor olandeze deținute în New York a scăzut de la 31,3% la 18,5%, majoritatea fiind acum la Londra. Rezerva totală a Olandei este de aproximativ 612 tone de aur.
Franța a retras 129 de tone din rezervele de la Rezerva Federală din New York, reprezentând circa 5% din total. În același timp, a achiziționat o cantitate echivalentă de aur din Europa. Vânzarea a generat un profit contabil de 11 miliarde de euro, fără a modifica totalul rezervelor de 2.437 de tone.
India a repatriat peste 100 de tone din Marea Britanie în 2024. La începutul anului 2026, doar 22% din aurul țării era depozitat în străinătate, față de 55% în urmă cu trei ani. Oficial, schimbările au fost motivate de motive practice și modificări ale locațiilor de depozitare.
Alte state precum Germania, Austria și Ungaria au mai mutat rezervele de aur pentru consolidarea controlului intern. Germania, în 2013, a depozitat jumătate din stoc la Frankfurt, transportând 674 de tone din Paris și New York. Austria a adus 90 de tone în 2018, pentru a păstra jumătate din stocul său în interiorul țării. Ungaria a mutat aproximativ 3 tone de la Londra la Budapesta același an, pentru creșterea încrederii naționale.
Situatia rezervoarelor de aur ale României
Rezerva de aur a României, de aproximativ 60 de tone, este depozitată în custodia Băncii Angliei. Lingourile pot fi identificabile după numărul unic, greutate și titlul de finețe, iar operațiunile se fac strict pe instrucțiunile BNR. Aurul nu poate fi utilizat de către custode.
Deciziile de mutare a aurului românesc au fost analizate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a explicat că aurul este păstrat în străinătate pentru a putea fi verificat oricând în sistemul internațional de conturi. El a reafirmat că păstrarea aurului în afara țării nu implică nici un risc de confiscare, ci asigură transparența și verificabilitatea.
Pilot și achiziții de noi rezerve
În 2025, băncile centrale au cumpărat un volum net de 863 de tone de aur, mai puțin decât cele peste 1.000 de tone din ultimii trei ani. Polonia a adăugat 102 tone, atingând 632 de tone până în iunie 2026, stabilind o țintă de 700 de tone. Guvernatorul Adam Glapinski a invocat „motive de securitate națională” pentru această creștere.
China, Turcia, India și Irak sunt printre țările cu cele mai mari achiziții, toate având expunere crescută la riscuri geopolitice sau sancțiuni. Banca Centrală Europeană a detectat o corelație între achizițiile mari de aur și riscurile geopolitice sporite.
Impactul geopolitic al rezervei de aur
În 2022, șocul a fost provocat de înghețarea rezervelor valutare ale Rusiei, după invazia Ucrainei. Aceasta a demonstrat că rezervele în valută pot deveni inaccesibile în circumstanțe speciale, în timp ce aurul fizic în interiorul granițelor rămâne un activ sigur și independent de riscul de contrapartidă.
Aurul fizic, deținut în interiorul granițelor, nu oferă dobânzi, dar asigură o formă de garantare în criză. Londra rămâne o piață importantă pentru aur, datorită accesului direct la o piață fizică vastă.
Schimbarea configurației globale a rezervelor de aur
Din datele Consiliului Mondial al Aurului rezultă că 19% dintre băncile centrale au declarat în 2026 că au crescut rezervele interne sau și-au diversificat locațiile în afara țării. În 2025, 57% dintre națiuni utilizează Banca Angliei pentru custodie, comparativ cu 64% în 2025.
Un procent de 89% din managerii de schimb valutar anticipează o creștere a rezervelor de aur globale în următoarele 12 luni, iar 45% planifică să majoreze rezervele propriilor bănci centrale. Peste opt din zece estimă că aurul va avea o pondere mai mare în portofoliile de rezervă în următorii cinci ani.
Reziliența rezervelor și mișcările spre diversificare
Deși nu reflectă o prăbușire a dolarului, aceste mișcări indică o reevaluare a strategiilor de păstrare a rezervelor. Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a afirmat în 2023 că aurul Germaniei de la Rezerva Federală este sigur, dar tendința generală arată că băncile centrale nu mai consideră neapărat că cel mai sigur și ieftin centru financiar trebuie să fie cel tradițional.
Deciziile recente de mutare a rezervelor indică o preocupare tot mai mare pentru controlul fizic al activelor și pentru reducerea dependenței de infrastructuri financiare străine, în contextul crescutelor riscuri geopolitice și politice.
